Friday, May 04, 2012

Hai sa iesim la o minciuna

Cum ar fi sa ne intalnim la un moment dat la o bere si sa ne spunem cele mai incredibile minciuni? Eu stiu ca minti, tu stii ca mint, hai sa lasam imaginatia sa ne inventeze o viata palpitanta si sa credem macar 2 ore in ea. Daca exista in povesti, are sanse sa treaca in realitate.
Asa ca lasa-ma sa-ti povestesc despre ursul panda din Carpati, pe care-l cresc in podul unei case facute din plapumi si-i dau frunze de stejar tanar. Si sa vezi cum facem tumbe in fiecare dimineata si cum m-a invatat sa nu-mi mai fie rusine de cearcanele mele. Sunt fericita pentru ca gogosile cresc ca navele spatiale pe plantatie si cand se coc, vin singure si se trantesc langa ceai. Iasomia si teiul stau in floare tot anul. Si tocmai s-a inventat butonul cu care poti sa micsorezi frica si supararea si plictiseala.
Iar tu povesteste-mi despre cum ai inventat un sentiment nou. Starea aia pe care o ai atunci presimti ca vin zile interesante, nu ai nicio dovada ca se va intampla asa ceva, dar exista ceva in tine: poate plamanul, poate buricul, care-ti soptesc ca mai e putin, imediat se va intampla ceva ce ai asteptat atata timp sa apara. Pune-l intr-un borcan si adu-mi si mie, promit sa-ti dau borcanul inapoi.

3 comments:

Eva said...

Eu am o tufa de capsuni pe balcon care face fructe tot anul, chiar si iarna. Iar din fructele astea fac o crema de fata care-ti sterge toate ridurile, iar acum, la 30 de ani, arat ca la 16.

Aurora Georgescu said...

Eu am un nuc vrăjit, în care de câte ori eram supărată când eram mică, mă urcam pe o anume cracă cu mare stabilitate, pe care fixasem o cutie cu o păpuşă şi alte câteva jucărioare. Ajunsă sus, luam păpuşa în braţe şi-mi vărsam tot focul care mă ardea. Inţeleapta păpuşa mă asculta, pătrundea în gândurile mele şi ca prin farmec, orice supărare dispărea. In ani, nucul a preluat puterile vrăjite ale păpuşii. Este suuficient să vin la el şi su-l cuprind cu braţele şi el îmi dă o forţă nebănuită de a merge înainte şi simt cum îmi transferă enerie, elan şi tinereţe. Vara, când căldurile sunt copleşitoare, nucul meu vrăjit, mă învăluie cu frunzele lui răcoroase şi mă face să mă simt fericită. Este o sursă inepuizabilă de regenerare. La fel ca şi el, deşi amândoi înaintăm în vârstă, în fiecare primăvară reîntineresc! Nucul meu este izvorul tinereţii fără bătrâneţe! Te aştept sub el la o şedinţă de reîntinerire.

K. said...

Eu am un cocoș plin cu amintiri care de câte ori spune bună dimineața mă lasă să-mi mai trăiesc câte-o fericire. Și mai am și-o casă care miroase-a iasomnie și-a nori degerați. De câte ori mi-e cald cocoșul meu știe să cânte zăpadă. Ai auzit c-au dispărut cifrele și matematicienii s-au transformat în cosmeticiene?