Tuesday, September 25, 2012

Acasa, pe vreme rea.

Ora mea preferata de venit acasa toamna este seara, pe la 9. Imi place sa aprind veiozele si sa pun apa la fiert, pentru un ceai cu rom. O friptura in cuptor si o prajitura cu ananas. Imi scot cerceii cei cruzi, in forma de dinozauri lipsiti de intelegere, care ma zgarie ori de cate ori prind momentul, si-i inchid in gradina zoologica, alaturi de celelalte animale de pus la urechi. Imi desert geanta pe covorul pufos si strang intr-un morman toate chitantele care se aduna peste zi. Altfel ma napadesc ca iedera financiara. Si ma bucur ca macar 2 zile pe saptamana pot sa ma bucur de linistea asta singuratica si casnica, un mic lux in locul sampaniei pre care de ceva vreme nu mai pot s-o beau pentru ca-mi da dureri de cap.

Iarna, cand e soare si zapada, imi place sa ma intorc acasa dimineata, pe la 8. Mai ales duminica. La geamuri se vad oamenii de-abia treziti, inca in pijamale, papagalii din bucatarii isi intind aripile somnorosi si soarele incalzeste caciula ca pe un coif de aur. Si totul sclipeste, trozneste, tuseste pe infundate, din cauza zapezii.

2 comments:

Ioana K-Man said...

Si mie imi place singuratatea uneori, cand nu e nimeni care sa ma priveasca.

tinystories tinymoments said...

imi place cum scrii :) te citesc uneori, atunci cand imi mai amintesc de acest blog