Desenele mele preferate. Si da, Sibip este o ea, nu un el. Si nu este un cactus, este un extraterestru.
Wednesday, July 27, 2005
Monday, July 25, 2005
Zile de luni si case in renovare
...pentru ca este luni. Lunea este intotdeauna bizara, complicata, plictisita. Este cel mai improbabil sa se intample minuni sau tragedii pentru ca pana si destinul sta lunea si se uita in gol, invartindu-si absent prin par un pix. Si casa mea este in renovare. Peste tot este praf, pe hol se gaseste o cada de baie care probabil nu va mai pleca niciodata de acolo si muschiul se va aseza pe ea, peste tot sunt saci, pungi, bucati de moloz, perete cazut si plastice ghemotocite. Muncitorii zburda veseli tot pe acolo, lasand fericiti sa cada pe jos mucurile de tigari, lasa urme de degete pe pereti si beau bere simtindu-se din ce in ce mai in largul lor. Ai senzatia ca murdaria nu o sa mai dispara niciodata, ca o sa se aseze in straturi din ce in ce mai groase si o sa se transforme in desert. Am devenit obsedata de parchet, gresie, faianta, vopsea, instalatii etc etc. Cand ma uit la un film ajung sa fiu atenta doar la amanunte precum culoarea parchetului si instalatia sanitara din baie si pierd din vedere actiunea. Toata lumea din casa este nervoasa si trece de la stari de agonie la cele de extaz ( cum a fost momentul instalarii noii cazi de baie).
Lunea, orice in casa in renovare este si mai greu de suportat. Fata devine trista si posomorata si preia culoarea cimentului pe care il pregateste in baie Aurica. Oftezi si mergi mai departe.
Lunea, orice in casa in renovare este si mai greu de suportat. Fata devine trista si posomorata si preia culoarea cimentului pe care il pregateste in baie Aurica. Oftezi si mergi mai departe.
Sunday, July 24, 2005
Wednesday, July 20, 2005
Despre starea de vid intelectual
Cand experimentez aceasta stare ma simt rau. Este ca si cum as fi o pastila de extract de ginseng care si-a pierdut calitatile terapeutice. Ma simt ca un recipient de apa distilata si fada, ca o camera plina numai de lucruri crem, ca o ceasca goala care a avut la un moment dat ceai cald si acum zace murdara in chiuveta. Am o ceata in cap care patrunde peste tot, scalda totul in confuzie si in liniste. Creierul devine mlastinos si greoi si incep sa strige lopatarii prin el. (Stiti ce este un lopatar? Un lopatar este o pasare calatoare de marimea unei berze, de culoare alba, cu ciocul latit spre varf.) Vidul meu are consistenta unei caramele gri, in care nu mai gasesti nimic dintre obiectele pe care gasesti in mod normal prin mintea mea: gogosi, cani de culoare rosie, oameni petrecareti etc. etc. toate plutind intr-un haos cotiledonat . Vidul meu intelectual este atat de ordonat si organizat incat atunci cand apare imi piere cheful de a mai crea ceva.
Thursday, July 07, 2005
Din nou despre piticii mei de pe creier
Ca sa nu mai existe probleme anunt ca piticii mei de pe creier sunt urbani, in afara de aia care sunt castelani. De ce fac precizarea asta? Pentru ca azi un prieten mi-a trimis un link catre un site cu modele de casute rustice pentru piticii mei...de parca piticii mei ar fi obisnuiti sa incalzeasca mancarea pe resou sau sa foloseasca butelia intr-o casuta tip cabanuta. Sunt obisnuiti cu cladiri masive din sticla si piatra, cu felinare, strazi din asfalt si fantani arteziene, parcari supraetejate si sculpturi avangardiste. Si oricum majoritatea au o situatie materiala foarte buna asa ca au deja casutele lor, masinile lor ( e drept, unele luate in leasing) asa ca nu este nevoie sa fie propuse idei pentru cazarea piticilor. Afacerile cu credite si sistemul bancar de la mine din cap sunt foarte bine puse la punct, ca si sistemul asigurarilor sociale. Nu am nimic cu oamenii care au pitici rurali in cap, in cazul meu insa au existat prea multe revolutii sangeroase care au condus la sacrificarea piticilor rurali in favoarea unui stil de viata exclusiv urban.
Saturday, July 02, 2005
The things you own end up owning you
Ma trezesc dimineata cu parul valvoi, deschid doar un ochi, pana sa apuc sa-l deschid pe celalalt, pana macar sa devin constienta de faptul ca m-am trezit, ma reped cu pasiune la calculator si-l deschid, nici macar nu ma duc la baie. De obicei procesul de deschidere al calculatorului imi ia multa vreme pentru ca EL este mai special: intai treb sa-l deschid, xp-ul nu se incarca, asa ca dau restart, deschid in safe mode, inchid din nou si deschid iar :D. Acest proces lung si dureros pentru un om somnoros reuseste sa ma trezeasca. Prioritatea este deschiderea messengerului, forumul apoi noile mailuri primite. Si asa, in fiecare zi, in fiecare dimineata. Cand am probleme cu netul o panica innebunitoare mi se strecoara in suflet. Incep sa-mi frang mainile. Din 5 in 5 minute arunc o privire catre luminitele palpaitoare ale modemului care, daca nu clipesc, e de rau. Urmeaza multitudinea de telefoane catre rds, unde invariabil mi se spune dupa multe minute de asteptare, "Nu va auzim, mai telefonati inca o data". Si totusi ma bucur ca nu sunt dependenta de jocuri, ma bucur ca inca mai citesc mult, mai am timp sa ma uit la filme, documentare, inca mai ies mult din casa, inca mai cunosc oameni si nu ma trezesc inchisa in vreun paradis fiscal plin de succubi sarmante, gnomi cersetori, warriors cu fete de beatles, vaci miner druide sau samani in forma de vaci, masinute de curse sau vampiri cu priviri pacatoase si triste.
Daca nervii ar fi oameni .....
Unii ar fi mici, cu tenul de o tenta verzuie, cu ochi stralucitori si alunecosi si buze subtiri, cu mainile mereu umede si cu pantaloni kaki, stramti. Unii ar fi longilini, ar semana cu niste pastai, ar avea parul rar, matreata si gura facuta punga. Unii si-ar da parul cu ulei, altii ar tine in maini plase si ar fi incaltati cu adidasi din anii 70. Unii ar fi iuti, altii ar avea privirea iute, dar nici un nerv nu ar fi gras.
In nervi se simte o forta ascunsa, d-abia stapanita, aceeasi forta ascunsa care zace in barbatul care-si bate nevasta doar pentru ca aceasta face zgomot cand bate snitelele.
In nervi se simte o forta ascunsa, d-abia stapanita, aceeasi forta ascunsa care zace in barbatul care-si bate nevasta doar pentru ca aceasta face zgomot cand bate snitelele.
Lamuriri sau de ce nu cresc castravetii in copaci
Am trait pana acum in minciuna, intr-un loc intunecos si promiscuu. Ieri, multumita lui Astroid :), am aflat ADEVARUL si lumina a pogorat asupra mea: locatie inseamna de fapt: 1. Inchiriere; 2. Chirie platita pentru anumite bunuri luate temporar in folosinta - din fr. location, lat locatio, -onis. Eu faceam greseala grosolana de a confunda locatie cu engl. location care inseamna asezare.
Acum niste lamuriri si pentru Astroid :
castravete: 1. planta legumicola cu tulpina agatatoare, acoperita cu peri aspri, cu frunze mari si flori galbene ( cucumis sativus) 2. fructul comestibil al acestei plante
arbust: planta lemnoasa de dimensiuni mai mici ca ale arborelui, care se ramifica de la radacina in forma de tufa si nu formeaza o coroana distincta ~ fructifer, ornamental /< fr. arbuste, lat. arbustum
Acum niste lamuriri si pentru Astroid :
castravete: 1. planta legumicola cu tulpina agatatoare, acoperita cu peri aspri, cu frunze mari si flori galbene ( cucumis sativus) 2. fructul comestibil al acestei plante
arbust: planta lemnoasa de dimensiuni mai mici ca ale arborelui, care se ramifica de la radacina in forma de tufa si nu formeaza o coroana distincta ~ fructifer, ornamental /< fr. arbuste, lat. arbustum
Subscribe to:
Posts (Atom)