Incomprehensibila tristete a unei zile de luni

Cand sunt trista sau nervoasa sau stresata sau pur si simplu m-am trezit cu fata la cearceaf ( in general, nu neaparat azi) ascult trei melodii ( melodiile de blu corazon): Edith Piaf - La vie en rose, Israel Kamakawiwo'ole - Somewhere over the rainbow si Louis Armstrong - "What a wonderful world". Apoi ma duc in baie si plang bine ( nu stiu de ce pot sa plang doar in baie sau in fata calculatorului, cand vorbesc cu oamenii pe messenger). Si apoi sunt ok, mai mult sau mai putin. Si cand credeam ca momentul suprem de descarcare a trecut, intru pe cinemagia si vad scris ceva gen: sunteti tary!!! si ma incarc la loc. :| Sunt cea mai toleranta persoana de pe fata pamantului, dar nu o sa inteleg niciodata, dar chiar niciodata, oamenii care vorbesc cu puy myk, yubytel etc. K?