Wednesday, October 08, 2008

Uriasele sunt mereu sanatoase

Cel mai mare regret al meu este ca nu sunt un munte de femeie, care iese in maneca scurta afara si se freaca pe fata cu zapada, care scutura plapumile de zici ca sunt simple cearceafuri si poate sa ridice in brate cate 4 copii intr-o singura mana. Sa car 70 de plase, pline toate cu fructe, grele si sa mi se para un fleac, sa apuc masinile parcate aiurea pe trotuare si le pun undeva sus, pe case, printre ciori si vrabii. Mi-as dori sa fiu uriasa, sa se zguduie pamantul cand calc si cand apar in Romana, sa se inroseasca toate blocurile din cauza luminii din bujorilor mei din obraji. Iar indienii aia care tot canta pe acolo, de ceva vreme, sa creada ca sunt Manitou.
In schimb m-am procopsit cu un corp ca un fir de ata si una-doua ma doare repede spatele, sau un deget, sau capul, sau ochii, sau tot ce vrei si ce nu vrei. Nu trebuie sa ma supere ceva, e de ajuns sa visez ceva urat ca repede organismul meu reactioneaza de parca ar fi ceva real. Spate prost si sensibilitate stupida!

17 comments:

ruki said...

>:D<

Iren said...

sper ca e un big giant hug :))
>:D<

ruki said...

da,da,da!

len said...

Uriasele cad ca un bolovan si se sparg in bucati uriase. Mai bine ca nu esti uriasa.

Radu said...

pentru mine esti o Olandeza!!!!!!111

Iren said...

len: de parca oamenii mici nu patesc la fel. doar ca se sparg in bucati pe care le vezi doar cu lupa.

radu: mai bine islandeza!!!111

mara said...

nu pot decât să-ți dau dreptate și să le invidiez pe uriașe cot la cot cu tine :))
sau, dacă nu uriașă, măcar ceva mai înăltuță, să ajung la diverse obiecte plasate pe rafturile de sus la supermarket.

Ana said...

Faine ultimele posturi. Parca esti mai inspirata in ultimul timp. Probabil toamna iti prieste. Oricum te citesc cu religiozitate :))
P.S. Spatele e un nesuferit dureros pentru multi. Poate ar trebui sa repozitionam vertebrele, ca-ntr-un puzzle si asa poate o sa se invete minte.

Iren said...

pai v-am mai zis ca nu-mi prieste deloc caldura :) multumesc, ana.

Lulu said...

Adica regreti ca nu esti un monstru de fomeie, mare si butucanoasa? :-)Eu zic ca esti putin bolnavioara, o sa treaca...

Iren said...

lulu: cunosc niste femei gigantice foarte simpatice ( desi unele erau cam mustacioase :-\) sunt bine facute si pline de vitalitate, nu ca mine care ma imputinez pe zi ce trece si sunt la fel de palida ca un chec:))

Stefan said...

Eh, lasa Iren, ca incapi numai bine in sanul unui urias ca sa te poata ocroti :)

aga said...

daca esti la fel de palida precum checul pe care-l fac eu, atunci e ok:)

Incze Klára said...

Numai olandeza sa nu fii! Te rog eu!

koma said...

:(

pushthebutton said...

Poate nu gras, dar uneori m-am imaginat multiform; o chestiune legată de proiecție, nu? Atâta vreme cât sufletul se simte bine, forma e marginală...

daniel said...

important e sa ai un suflet urias