Johnny Cash - Hurt
lyrics here
Ascultand obsesiv melodia asta, in timp ce jaluzele albe se umfla de la curent si se simte ca este primavara si am o stare foarte ciudata. La un moment este un vers "my sweetest friend" - eu intelegeam my sweedish friend. Asa ca postul asta o sa fie o scrisoare catre my swedish friend. Imaginarul meu prieten suedez.
Dear swedish friend,
stiu ca esti imaginar, dar nu ma deranjeaza; oricum ma pricep foarte bine la lucrurile imaginare. Cand eram mica ai mei nu ma lasau sa ies afara, sa ma imprietenesc cu copii. Aveau oroare de "viata de strada". Asa ca stateam mult in casa si ma jucam cu soldateii si cariocile ( cel mai mult imi placea movul), revistele pif si rahan. Si aveam multi prieteni imaginari. Aveam multi omuleti imaginari imprastiati prin toata casa: in perdele, in dulap, in desenele din covor, in perete. De omul din perete imi era cel mai frica. Avea un ochi inchis si eu credeam ca atunci cand il va deschide va fi vai si amar de mine.
Uneori, cam de 2 ori pe an, reuseam sa ma joc cu verisoarele mele si prietenii lor de pe strada. Atunci jucam fotbal si ma dadeam cu rolele, cadeam si-mi faceam genunchii praf. Si ma simteam asa bine sa am prieteni reali. Reveneam apoi in casa. Eram cel mai cuminte copil din lume, unde ma puneai acolo stateam. Si-mi faceam imediat o lume mult mai colorata si plina de personaje pentru ca vedeam o lume chiar si in mozaicului granitului alb-negru de pe hol.
Problema este ca asa m-am obisnuit sa fiu singura. Si o lunga de perioada de timp mi-a convenit sa stau in casa, cu cartile mele. Cat am fost singura nu faceam sa sufere pe nimeni ( poate doar pe mine, tinandu-ma izolata de oameni). Dar am inceput sa "vorbesc" ( cum zice bunica) cu baieti. Intr-o relatie ma obosea sa ma vad zilnic cu prietenul. Sincer nu-i vedeam rostul si mi se parea sufocare. Aveam nevoie de spatiul meu, de timpul meu. Acum insa s-au inversat rolurile. Nu-mi mai ajunge sa stau la distanta, dar m-am pomenit ca sunt eu tinuta la mare departare si nu prea am ce face. Simtindu-ma insa asa cum ma simt acum, imi dau seama cat de singuri s-au simtit niste oameni din cauza mea :(.
Unele stari sunt mult prea nordice si reci.
