Saturday, September 08, 2007

Cocori prafuiti

Saptamana trecuta, aproape de asfintit, m-am plimbat prin magazinul Cocor. Prin ferestrele mari, prost spalate, intra lumina portocalie-rosiatica fara sa reuseasca sa schimbe prea mult locurile gri si reci. Nu holurile de tribunal ar trebui sa se numeasca "salile pasilor pierduti", ci etajele magazinului Cocor. Mai ales ultimul etaj, unde gasesti perdele, lampi si covoare, unde linistea miroase a cuvertura si vanzatoarele arata asa cum aratau acum 5, 10, 30 de ani. Sunt vanzatoarele nemuritoare, pe care le gaseai inainte de '89 vanzand paine, lapte, coafand, dand bani la CEC sau stand dupa tejgheaua farmaciei. Care iarna poarta pulovere crem sau gri, pe gat, au parul tuns scurt, siret la ochelari si ciorapi uzati, de culoarea pielii, care mesteca un colt de paine si-si iau masa printre produsele expuse, chiar daca este vorba de sosete sau chiloti. In Cocor, oricate modernizari s-ar aduce locului, ramane acelasi aer vechi.

Eu cred ca atmosfera de vechi se pastreaza si din cauza magazinului de peruci de la parter, care pastreaza in firele de par o amintire, doua, de demult si intra in narile oricarui vizitator Un magazin de peruci romanesc are mereu un aer sinistru. Chiar mai sinistru decat aerul unui magazin de articole de piele romanesti, unde miroase a talpi de urs, a raion de pescuit si interior de masina galbui cu negru.

Nu stiu de ce se numeste Cocor. In copilarie credeam ca vin cocori sa se odihneasca pe acoperisul magazinului. Cocorii care, probabil, se odihnesc acum impaiati in vreo diorama a muzeului Antipa/

6 comments:

Anonymous said...

cocorii, aşa e, la Antipa se află. dar stai să vezi când or să bage şi vânzătoarele tot acolo. împodobite, desigur, cu frumoasele peruci.
acum, că te muţi aproape, o să le poţi vedea fără mare bătaie de cap :)

mariaionescu said...

Eu am descoperit langa Cocor un magazin vechi pe care scrie mare : 'Caciuli. Sepci.'

Corcoran said...

misto & exacta descrierea vinzatoarelor - e o specie pe cale de disparitie, ceea ce nu stiu- o fi bine, o fi rau :)

ana pauper said...

la iasi am vazut in '95 un atelier micut, pe firmamentul caruia scria: "Ceaprazarie". ce-o mai fi si asta? stateam si ne minunam, 2 unguri, si dadeam cu ghicitul: se vinde ceapa? ceva gen aprozar? pass... (ulterior am aflat).

nostalgicu said...

cu nostalgie despre nostalgia nostalgiei...
eu ma duc doar la unirea ca merge scara rulanta si ma ajuta ca sunt gras...
nimic despre liftiere?

Bogdan Cristescu said...

frumoasa descriere :)
un colaj al locurilor vechi ce inca exista ...
Magazinul ala care nu moare niciodata , pe ale carui geamuri scrie mare "Geamuri"
O sticlarie, cu cioburi impinse in peretii ce parca sufera de greutatea sticlei ce ii sprijina!Cu ochelarisul ce cu precizie rupe in linii lungi , bucati de materie prima din nisip presat,incalzit si redat in sticla bruta pe coli de 2 pe 2.