In ultima vreme am atat de putine vise frumoase! De obicei ma trezesc dimineata cu capul lipsit de ganduri, fara amintirea vreunei povesti, mai obosita decat la culcare.
Dar acum 2 nopti am visat ca eram o uriasa care se intorcea de la o petrecere campeneasca irlandeza, in rochia mea lunga de voal, ca o petunie. Si cum treceam eu pe langa dealurile aride, prafuite, mai gigantica decat orice lant muntos, tineam in mana plase de pietre, stele de mare si boabe de struguri albi si aruncam din fiecare cate una ca sa reinverzesc pamantul. Cand m-am trezit nu am simtit niciodata mai puternic asa o stare de primavara.
A fost un inceput de an atat de sucit si intors pe dos, de o culoare nedefinita, dar lucrurile incep sa se reaseze in straturi ordonate :) Pregatesc un post despre demonii mei. Imi place sa vorbesc, sa citesc si sa scriu despre demoni.
9 comments:
astept demonii aia:)
si eu seria publicata.
Demoni si primavara?
vin toate, fiecare la timpul ei.
anonymous: da, asa e perioada asta.
demonii ne antreneaza sa fim puternici
demonii e noi!
la petrecerile campenesti irlandeze se bea bere la pet?
evident, dar peturi in forma de butoias
Oricum, din anul asta care a inceput sucit si intors pe dos a trecut deja o luna, vine primavara care oricum va fi ca o parere, asa, deci sa fim cu ochii pe ea...n-am vrea sa o pierdem...
Post a Comment