Cum citesc

Klara ma intreaba ce ritualuri de lectura am.
Am foarte putine ritualuri pentru ca sunt un om destul de haotic si dezordonat si nici macar ritualurile nu-mi ies asa cum trebuie.
Cel mai mult imi place sa citesc cu capul in jos si picioarele pe pereti, nu citesc in baie pentru ca stric cartile dar citesc la soare si cel mai frumos ma simt cand citesc pe nisip, pentru ca intra scoici mici in cotorul cartii si le descopar iarna. Citesc orice fel de carte daca ma prinde, poate sa fie de istorie, autobiografie, de biologie sau atlas. De obicei cartile ma prind de degete si raman in mana mea pana le termin. Mirosul de carte veche ar trebui transformat in miros de parfum. Nu scriu nimic pe carti, cand eram mica eram obsedata sa-mi scriu numele pe carti, din 3 in 3 pagini si numele animalelor mele si numele bibliotecii mele care din nu stiu ce motiv obscur se numea "panda peny" (:-\). Acum nu mai scriu nimic pe nicio carte, incerc insa din rasputeri sa nu mai indoi paginile. Asta pentru ca mereu adorm citind si cartea cade dupa pat, printre perne, uneori ma trezesc ca am dormit cu capul pe carte, asa tare sau lucioasa cum e si toate cartile mele au margini indoite sau seamana cu niste acordeoane. Incerc sa ma las si de mancat bunatati cand citesc. Prea multe carti au fost injunghiate cu visine din dulceata si nu au avut pansamente sa se oblojeasca.
Imi place sa citesc cartile care-mi plac mult pe bucatele, ca sa nu se termine repede. Nu pot sa citesc in pat pentru ca mi se face instantaneu somn. Imi place insa sa citesc la lumina veiozei, ghemuita intr-un fotoliu. Imi place sa imprumut carti si ma supar foarte rar daca nu mi se mai dau inapoi. Cartile sunt facute sa mearga, nu sa prinda radacini. Nu le cumperi in ghivece, doar. Nu-mi place sa am biblioteca, imi place sa tin cartile unele peste altele, in munti colorati, oriunde se gaseste un loc liber.