Sunday, May 03, 2009

De saptamana asta

In parc ploua si aleea neagra e goala, merg incet, incercand sa nu atrag atentia celor doi barbati din fata mea care par cam dubiosi. Deodata unul dintre ei se opreste si-si afunda fata intr-un manunchi de flori alb-galbene de mana maicii domnului. Respira zgomotos in ele, la fel cum am facut si eu acum 2 zile intr-un buchet de liliac. Si mi-e rusine ca i-am considerat dubiosi. Un barbat gri care vine din fata se opreste brusc si striga "e verdeeee" si toata lumea incepe sa rada. Pentru ca e totul atat de verde incat nu te mai poti opri din observat asta.

Eu credeam ca papagalii din Cismigiu care trag planete nu zboara. Dar m-am inselat, si papagalii-servitori zboara chiar daca libertatea lor tine doar cateva minute. Probabil de frica nu se aventureaza prea departe, doar pe o craca de copac un pic mai incolo. Tiganul il da jos iar tiganca il prinde bine in pumn si-l duce triumfator inapoi spre bara lui, cu capul in jos, ii iese doar coada printre degetele ei. Iar mie mi-e o mila nesfarsita.

4 pisoi mici printre sticle de bere goale.

Un copil grasut in metrou, in excursie cu clasa, striga de se zguduie ferestrele bine inchise: "Eu sunt domnul Clatitaaa!".

14 comments:

Antoaneta said...

La Biodôme sunt maimutici, cu fetisoare cât pumnul de mici, un capybara, milte pasari colorate, tot felul de rate si patru de pinguini, dintre care doua cu smocuri galbene ciufulite. Papagalii nu trag biletele, cârâie demn de pe crengi.

Antoaneta said...

Uf, si doua vidre sprintene si alunecoase, ca argintul viu.

Iren said...

ce e un capybara?

Antoaneta said...

Cel mai mare rozator (si totusi nu e ministru în România, probabil din cauza ca e foarte simpatic, desi are pielea tare). Când apuc îti trimit niste poze. Pentru moment: http://en.wikipedia.org/wiki/Capybara

Anonymous said...

lumea ne surprinde în fiecare moment, nu suntem noi tot timpul cu antenele scoase.
o rimăvară frumoasă-ţi doresc.

Iren said...

brushvox: multumesc, la fel si tie

Giolly: e jurnal personal, deci e doar pentru mine :)

Anonymous said...

:))) am izbucnit in ras cand am ajuns la Domnul Clatitaaa:) Beauty is in the eye of the beholder..:) dar poate nu numai.

Evergreen said...

Domnul Clatita :D hihi.

Pai dubios, intr-adevar. Ai mai vazut tu barbat sa miroasa flori cu atata pofta?

Iren said...

amsterdaminromana: domnul clatita e preferatul meu.

evergreen: poate era un domn romantic, nu stiu :))

adriana said...

si mie imi vine cateodata sa ma tavalesc prin iarba...as fara motiv...poate sunt ruda cu mirositorul de flori

Dan V. said...

On: Cadru deunăzi, prin Cluj: o pală de vânt purta în aer un ziar având ca titlu de primă pagină Cristi, gândurile noastre zboară către tine!...

Off: Te-am descoperit aseară, în Real-ul din Cluj. Parcă n-am îndrăznit să mă prezint la casa de marcat cu nişte cereale şi o Marie Claire... :P Dar am găsit pe rafturi un exemplar desigilat al revistei, aşa că m-am plimbat cu ea/tine o vreme printre raioane, cât şi-au făcut prietenii mei cumpărăturile, sorbind articolul şi fotografia adiacentă şi având Coldplay - Trouble pe fundal, din difuzoarele hypermarket-ului. Ireal!

ina said...

,, Primavara cand totul se poate,
cand ora se poate si noaptea se poate,
cand ziua se poate si ceatza se poate,
primeste aceste dovezi repetate
ca moartea se poate , ca totul se poate"
...................................
A. Paunescu

Anonymous said...

hai ca a fost tare..."Eu sunt domnul Clatitaaa!!!"

Iren said...

zid: pana acum am primit informatii cum ca s-a citit articolul despre blogul meu in urmatoarele locuri: in supermarket, in statie de autobuz, in metrou, in sedinta, in baie, intr-un magazin de mobila(?), in parc si la o terasa :)) uneori imi pare rau ca mintea de ceai poate fi accesata doar pe net. cred ca toate locurile astea sunt mult mai potrivite decat calculatorul.