Friday, December 08, 2006

Conservatoare

Sunt o fire conservatoare. Conserv totul: imi conserv cearcanele prin nopti nedormite, fiind prea preocupata sa ma omor cu firea la lumina lunii, gandindu-ma la tot ce nu pot sa am (imediat sau niciodata), imi conserv afectiunea pentru oamenii care nu o merita, imi conserv intamplarile negative, pe care le macin din nou si din nou pana cand imi sare smaltul de pe dintii gandurilor, conserv draci, nervi si manie in cutiile verzi de sardine cu ulei si sare ale mintii mele, conserv amintiri nesemnificative, la fel de marunte ca niste nasturi, care nu mai inseamna nimic si ar trebui sa le arunc, conserv cu atentia frica, in seif, doamne fereste sa scap de ea si sa duc o viata mult mai frumoasa. In general imi conserv capul patrat cu multa grija, desi am observat de multa vreme ca patratele pur si simplu nu-mi vin bine. De anul viitor o sa revin la buline!

Asta apropo de facut bilantul anului. Anul asta chiar am regasit lista cu rezolutii facuta in decembrie anul trecut si ascunsa in burta unui om de zapada, ornament de brad. De obicei ascund lista asta asa de bine ca nu o mai gasesc niciodata. As putea zice ca a fost un an bun, pentru ca am rezolvat cam un sfert din ce am scris acolo. Daaaar, in general, a fost un an static ( si static nu e de bine, pentru ca eu sunt o persoana statica si trebuie sa ma lupt permanent cu starea asta de fapt) in care mai mult am stat si m-am gandit bine la ce vreau de fapt si a fost un an in care am zis mai mult "nu" decat "da", desi "nu"-ul e un cuvant idiot, dar uneori ai mare nevoie sa il iei in brate.

8 comments:

Anonymous said...

Si tu ai mici ...mari...cutiute prin toata casa cu lucrusoare marunte gen...suveniruri din nush ce loc...o frunza de cand te-ai plimbat cu "dansul" intr-o zi de toamna...felicitari de la prieteni de departe. Eu le am peste tot prin casa...de fiecare data cand imi propun sa fac curatenie nu pot sa arunc nimic...si de fapt atunci e singura data cand le vad sau le revad ...in rest stau si ocupa spatiu degeaba prin apartement...imi provoaca claustrofobie uneori. E clar ca suntem persoane orientate spre trecut cumva. Eu nu-mi fac niciodata rezolutii la sfarsit de an, doar sperante pentru anul nou...cred ca alea sunt mai usor de pastrat si ocupa mai putin loc;)

Irene said...

pai imi fac rezolutii la inceput de an si apoi la sfarsitul anului vad ce am realizat. atunci cand gasesc lista...:)) dar mi se pare ok sa fac un bilant. pentru ca e misto cand vezi ca ai realizat ceva in anul ala, chiar ti-ai indeplinit niste dorinte!

in general arunc anual, la fiecare mare curatenie, zeci fleacuri care se strang , de la ambalaje de bomboane din nu-stiu-ce zi cu semnificatie pentru mine pana la bilete vechi de cinema. dar evident, se aduna altele :))

Andrei said...

Ciudat e ca si eu am aceste obiceiuri, ca ale tale, dar nu m-am considerat niciodata o fire conservatoare; dimpotriva, am avut intotdeauna argumente contra unei astfel de firi. Dar, daca stau sa analizez, daca m-as lua dupa argumente asa cum am facut si pana acum, s-ar putea sa fiu undeva, intr-un substrat. Si daca mai caut, mai gasesc argumente si pro, si contra.

Cred ca reusesc sa imi conserv starea de normalitate, nu neaparat cea de conservare. Si cred ca si tu.

andaa said...

Viata e cu semnul intrebari?
Din curva blogosferei nu ma scoate nimeni...

Andrei said...

Intinde si tu un deget, o mana, daca vrei sa te scoata cineva.

Scuze pentru off-topic.

cip said...

daca s-ar putea da note pentru sinceritatea posturilor, probabil ca asta ar castiga premiul nobel. multumesc pentru oglinda.

Irene said...

...si tot n-am putut sa exprim tot :)

cip said...

atunci ai trece dincolo de oglinda...