Poveste fricoasa

Povestea aceasta in cu totul alta dimensiune.

A fost odata un baietel deosebit. Toata lumea zicea despre el ca este cel mai curajos baietel pe care l-au cunoscut vreodata. El nu se vaita niciodata de nimic, tacea mereu, chiar si atunci cand isi prindea degetul in usa sau cadea de pe bicicleta. Era ca o statuie care nu parea sa simta durerea sau frica, dar, cu toate acestea, toata lumea il lauda: "esti deja barbat, bravo", "ca tine ar trebui sa fie toti baieteii, sa vii sa-ti dau o prajitura pentru asta".
Intr-o sambata insa, in calea baietelului a iesit un lup. Era un animal mare si batran, cu coama gri, zbarlita de par asprit de strigatele tuturor baieteilor pe care-i mancase pana atunci.
-Haide, striga dupa ajutor, spune-mi ca te inspaimant si poate o sa te las sa fugi! a urlat lupul, plimbandu-si o scobitoare printre colti.
-Eu sunt cel mai curajos baietel din oras, a spus copilul. Niciodata, dar niciodata nu o sa strig dupa ajutor.
In loc sa capete insa respectul lupului, baietelul s-a trezit ca animalul ii mananca un degetel.
In fiecare zi i-a iesit lupul in cale, de fiecare data baietelul a refuzat sa strige dupa ajutor si de fiecare data lupul l-a rontait putin cate putin. Dar pentru ca nu se vaita, nimeni nu observa nimic.
Pana cand, din baietel n-a mai ramas decat un breloc albastru, in forma de minge.
Si pe povestitor l-au rontait pana acum cativa lupi, pentru ca nu spune niciodata cand ii este foarte greu. Iar acum se intreaba daca nu cumva ar trebui sa devina un fricos.