Nada

Am asaaaa o stare de lene ( sau sa-i zicem mai frumos, astenie). Stau cu capul pe o mapa portocalie si nu am pic de putere. Am vrut sa intind mana sa iau o steluta de mare de pe birou, sa ma joc cu ea. Am reusit sa misc un pic un deget, dar a fost prea mult. Apoi am renuntat. E asa de bine sa stai in lumina calduta de soare si sa vorbesti nimicuri. Despre pulovere barbatesti mov, cu guler roz si schiori pe piept si spate. Despre ploi in luna mai si despre ce este in neregula cu planeta asta din punct de vedere meteorologic. Nu mai conteaza nimic. Nici faptul ca serverul a fost stricat, ca blogger tot merge ca naiba, nici problemele de corason, nici nimic. Azi niste oameni au ajuns pe blog cautand "genunchi umflati" si " porumbel care canta la geam". M-ar amuza daca as avea putere sa rad. Dar si pentru asta mi-ar trebui energie.
Cum spune art directorul privind cu mila cum ma topesc ca o melasa: " dar ce putem face? nimic!".
Am reusit totusi sa scriu acest post despre nimic. Pentru ca este asa de bineee nu numai sa vorbesti despre nimicuri, ci si sa scrii despre ele.