In general mi-e bine. Mi-e bine cand mi-e dor, cand imi lipsesc multe, cand ceaiul e prea fierbinte, cand nu e acolo cine ar trebui sa fie, cand nici nu mai stiu cine ar trebui sa fie langa mine, cand pierd si nu-mi pasa ca am pierdut ceva, pe cineva, orice, cand filmul e prost, cand vad ceva prea frumos si mi se taie respiratia, cand imi tremura mainile de oboseala, cand rad cu toata pofta, cand prietena mea cea mai buna nu are timp sa ne bem ceaiul dimineata, cand am prea multe ganduri in cap si nu reusesc sa le apuc si sa le extrag, cand nu mai pot dupa oamenii pe care-i cunosc, cand ma gandesc la moarte, cand sparg lucruri, cand ma gandesc la bani, cand citesc carti putin cate putin, ca sa nu se termine, cand mananc marul asta verde, cand mi se termina energia dar ma incarc imediat la loc, cand am chef de dragoste dar cumva sunt si saturata de ea, cand vreau dar totusi nu stiu ce vreau, stiu doar ca vreau cu toata puterea tot ce se poate, cand ma invadeaza toate amintirile si nu stiu cum sa le opresc, cand scriu povesti despre insule, cand decupez ziare, cand imi amintesc de discutiile cu el si de caldura lui, cand mi-e drag de alt el, cand vorbesc frumos cu absolut toata lumea, si-mi vine sa stau dar totusi sa fug, sa respir adanc si apoi sa-mi tin respiratia, cand fac tot ce-mi trece prin cap, beau mult vin sau bere si imi lipsesc multe si totusi am de toate si sunt atat de fericita si deprimata in acelasi timp, mi se pare ca nu am frane, ma simt ca si cum nu as fi.
Eu sunt obisnuita cu senzatii din astea, dar cand mama mi-a zis: "Nu stiu, ma simt bizar, ma simt ca si cum nu as fi eu", m-am speriat si am trimis-o la doctor. Numai tinerilor le sunt permise astfel de bizarerii?
Am ametit. Primavara este un anotimp din alta lume, care mananca oameni. Ma simt devorata.
13 comments:
adina e de vina, adina e de vina!
maine fac si omleta, bine?
mda, azi monstrii au nume de oameni :))
sa faci, am devenit stravezie de cand nu mai gatesti!
Weekend-ul a fost superb aici - soare, cer curat, liniste - suficient de bine incat sa adorm sambata, in mijlocul zilei, pe o banca in gradinile din jurul Teatrului Grec, cu o carte in brate.
Noroc cu domnul copac din spatele meu si vanticelul ce l-a facut sa fosnaie suficient cat sa ma si trezesc la un moment dat.
A fost un weekend foarte multumitor.
primavara lucrurile imi par asa, cumva fragile si nerabdatoare, iar scrisul tau de azi are tonul primaverii...
hmm...nu stiu daca este normal sa caut titluri vechi care se asorteaza cu ce'ai scris astazi. promit ca'i ultima data cand iti trimit utuburi. melodia merita si cred ca astazi ti se potriveste. poart'o un pic pe umeri, e mai trandy.
http://it.youtube.com/watch?v=SDsxkQk6DWw
imi place foarte mult 'blog-ul' tau.
(exista cuvant mai non neo-net speak pentru blog?)
Primavara e frumos, pentru ca prind culoare vise noi.
da... inca un post demn de o culegere de eseuri. felicitari, ce pot zice mai mult? mai ales pentru tonul revigorant, pe care il transmiti (mie, cel putin). fiecare anotimp, cred eu, e din alta lume, poarta cu sine ceva din alta lume. primavara si iarna prin excelenta. iarna aceea insuportabil de alba, si primavara, cand nu stim bine de ce ne e mereu bine, indiferent de ce ni se intampla.
F E L I C I T A R I :)
ai incercat cu urzici?
olddru: ha! stiam utubul asta! :)
damiana: spune-i cum vrei, numai nu jurnal intim ca suna hidos.
comanu: nu-mi plac urzicile. din cauza povestii lui andersen, cu eliza si fratii-lebede. cand eram mica nu mancam oua din cauza povestii cu oul nazdravan, care avea ticalosul, salopeta din catifea albastra. cu timpul nu mi-a mai pasat de preferintele vestimentare ale alimentelor. dar cu urzicile e altceva, beau insa ceai de urzici uneori, se pune?
da` ce eu am zis sa mananci?
nu se pune.
comanu:))) cata rautate à la fratii grimm!
daaa, e primavara si e frumos, si-s fericita...mutam betiile in aer liber, iubim desi nu mereu suntem iubiti e cine vrem...eu mi-am gasit consolarea in amici, adica ei m-au gasit pe mine !
Post a Comment