Friday, March 06, 2009

Frumuseti


Mai multe vulpi aici
Iubesc vulpile, cu figurile lor sirete si pasul lor furisat, seamana cu niste femei roscate blestemate sa fie mult prea feminine pentru firea lor focoasa, par ca au ghetute cu nasturi demodate si haina de bun gust, croita din linii simple, de foarte mult bun gust, cu aerul lor umil, dar totusi demn, de aristocrate scapatate. Par ca se gudura cand merg, dar totusi nu s-ar gudura niciodata pe langa un stapan, sunt crude, dar nu sunt cele mai crude animale.

Julie Kuceris

Iubesc demachierea intr-o baie calda, plina de aburi, de hotel. Demachiantul alb ca laptele si parfumat intra in ochi si ustura fata uda, dar apoi o lasa curata si roz si ma simt ca intr-un happy end. Imi plac camerele de hotel civilizate, unde simt ca nu sunt acasa, dar ma simt in siguranta. Intru in mediul neutru, unde se simt toti oamenii trecuti, imi imprastii lucrurile pe noptiere si mese cu pahare de apa intoarse in jos si totul devine prietenos in jurul meu si se simte ca Eu locuiesc acolo, nu altcineva. Cuceresc un spatiu care nu e de fapt al nimanui, ca o planeta fara viitor. Fara responsabilitati, fara pregatit masa, doar stat la caldura, imbaiata si fericita, uitandu-ma la televizorul mic, care prinde foarte putine posturi tv.

Kevin German

Iubesc cantatul cocosilor, oricat de des si de tare ar canta, nu ma deranjeaza, curiozitatea gainilor pe care toti copiii le plac desi nu poti inventa multe jocuri cu o gaina, sunt mame pline de pene care nu stiu mare lucru in afara de binele puilor lor, par severe si darze, dar totusi isi lasa puii sa li se suie in cap, sunt una dintre speciile cele mai chinuite de om. Daca intri intr-o ferma avicola de stat nu mai vrei sa mananci apoi carne de pasare.

Un altfel de rezumat al postului: Iubesc vulpile care se demachiaza cu gaini.

27 comments:

frenchmaria said...

Ai multe linisti intradevar.

Mi-a placut postul... vulpi si gaini la un loc... cu trecerea prin sala de machiaj... very funny
Azi ai scris mai mult :-)

Iren said...

se mai intampla :D

Owiwan Kenowi said...

Sunt de acord cu tine cu cateva precizari, cu toate ca aceste precizari o sa mai raceasca putin atmosfera creata de tine (artificial creata).
Precizarile o sa le fac inginereste, structurate pe puncte, sa fie in contrabalans cu postul. Precizari:
1) Femeia seamana cu vulpea si nu invers.
2) Nu sunt misogin
3) Dupa indepartarea fardului, in cele mai multe cazuri, ramane o fata palida lipsita de viata si niciodata o fata roz care daca ar fi asa nu ar avea nevoie de fard.
4) Nu sunt traditionalist anti-fard.
5) Nu e doar cazul tarfelor, daca te grabesti sa ma acuzi ca vorbesc din experiente avute pe centura.
6) Nu sunt ceea ce par ca sunt (vezi blog)

Luminitza said...

stai tooned ca-ti pun o poza cu mine si gaina la mine pe blog(de cand eram mica, evident).
cat despre camerele de hotel, mi s-a intamplat intr-un moment mai unusual sa ma trezesc gravida, pe cale de a naste, intr-o camera de hotel, cu viitorul tata, intre doua apartamente(cel pe care il parasisem si cel in care urma sa ne mutam a doua zi).si asta pt. ca fostul proprietar nu a admis sa mai stam o zi in plus, iar noul proprietar ne dadea cheia abia o zi dupa:-))
si asa am facut baia de care spui, la hotel dupa cina, cu o burta plutind in spuma parfumata.foarte misto legea lui newton cand esti gravida in baie si burta iese la suprafatza:-))
am si o gramada de autoportrete ziua aia la hotel, cu faiantza alba, prospoape albe, oglida aburita si burta uriasha roz.

Luminitza said...

cat despre vulpi, daca n-asi fi in zodia leului, sigur as fi o vulpe din asta de-a ta:-))

Iren said...

owiwan kenowi: imi pare rau, dar nu vad rostul comentariului tau asa cum nu vad rostul niciunui comentariu care incearca sa strice atmosfera doar pentru ca poate. asta nu e un blog pentru argumente si contra-argumente, nu e un forum, credeam ca s-a observat lucrul asta pana acum. e totul mult prea subiectiv ca sa poata fi analizat si disecat obiectiv.

Iren said...

Luminitza: tare-mi place cand apari pe aici. esti comentatorul ideal. in loc sa-mi comentezi mie experientele, scrii despre ale tale. asta inteleg eu prin conversatie :)
>:D<
lumina de neon de baie de hotel cred ca e singura lumina de neon pe care eu o suport.

Owiwan Kenowi said...

Mea Culpa! Ms. Tea Brain.
Am gresit, sunt un natarau si am vrut sa ma aflu in treaba de fapt mi-a fost prea greu sa recunosc ca mi-a placut postul. Sunt lucruri frumoase care trebuie pastrate asa pentru simplul fapt ca sunt putine si "Mintea de ceai" este unul din aceste lucruri. Sta in natura umana, sa improscam cu noroi ce ne e drag. Promit sa citesc si atat.

Iren said...

owiwan kenowi: no problem :) cred ca mi-e foarte ciuda ca nu reusesc sa-i fac pe cititori sa vorbeasca despre ce li se intampla lor. nu vreau laude si critici la adresa mea, vreau sa aud si eu povesti de la cei ce citesc.

Oana said...

Foarte dragut ca ai scris despre hoteluri. Cand m-am intors de la Budapesta dupa multe ore de mers cu masina, foame, fumat cate o tigara pe fuga in frig si ploaie am ramas peste noapte intr-o pensiune cocheta din Timisoara. Nu pot sa descriu cat de frumoase mi se pareau cearsafurile albe albe din camera, desi lenjeria mea de pat e toata colorata (pe langa ceaiul cald, masa, baia grozava). Ai mare dreptate cu teritoriul care asteapta sa fie cucerit. Data viitoate merg la hotel cu un steag jucaus si cu buline. :)

pushthebutton said...

Da, să ne demachiem și să redevenim vulpi.

ionuţ said...

Versul meu preferat zice că "I gave you a flower, because foxes travel light". Vulpile sunt excelente:)

Iren said...

oana: asternuturile albe merg cel mai bine intr-o camera de hotel, in camera iubitului si in orice camera vara.

pushthebutton: sau gaini.

ionut: a trebuit sa gugalesc ca sa gasesc. si am gasit cine canta si era acolo si un mp3 cu foam hands. si mi-am imaginat imediat niste maini din spuma. asta m-a scos imediat din powerpointul in care eram.

Antoaneta said...

Ce pot sa spun decat ce frumoase si simpatice sunt vulpile. In povestile japoneze apar frecvent, ei le spun kitsune. Kitsu ar fi onomatopeea care imita schelalaitul vulpii, pe vremuri, acum vulpea japoneza spune gon gon sau kon kon. Aveam o carte de basme japoneze cand eram mica (Povestea frumoasei Hacikazuki) si una de basme asiatice.
http://en.wikipedia.org/wiki/Kitsune

Fermele de vulpi sunt si mai triste decat cele de gaini.

Cat despre camerele de hotel, acum citesc cu nesat Non-lieux de Marc Augé, si aceste non-lieux sunt autostrazile, supermarketurile, aeroporturile, parcarile, statiunile all-inclusive si...camerele de hotel. Desi eu cred ca depinde de hotel, la Iasi am stat o data intr-unul cu mobila alba si cu masa de toaleta cu oglinda, ca din povesti.

Despre gaini mai nimic, pot sa-ti povestesc insa ca la 3 ani m-a dus mama la Cheia si am exclamat entuziasmata la vedea unui patruped grohaitor "Mama, ce frumos e porcul asta". Animalele sunt toate frumoase, nostime, interesante.

frenchmaria said...

Vulpile nu sunt triste. Sunt pline de smecherii. Sunt fatarnice.
Dar sunt intradevar opusul gainilor.

Gainile n-au smecherii, numai ciudatenii si nonciudatenii :-)). Am dresat gaini si mi-a placut "prostia" lor moale.

Iren daca vrei afectiune maxima formata in nici 2 saptamâni si care tine toata viata ia aminte la povestioara mea.

Am cumparat 15 puisori galbeni alburii cu gât golas, de-aceia iesiti din ou. Eraun inca în puf. Aveam vreo 12 (max 14 ani). Am revervat o camera din apartament ca loc pentru cresterea puilor. Nu vazusera closca la viata vietii lor :-)... doar pe mine, pe crapatura usii si prin camera fugarindu-i si ciocanind vasul cu malai sa îi invat sa manânce. Pe jos aveam ziare sa le fie cald si sa curat usor. Dupa nici o saptamâna, am fost ridicata la rang de closca plina. Era mortala intâmpinarea ce mi-o faceau când veneam de la scoala si aruncam gheozdanul si intram in camera lor. Toti. Da, toti deodata tropaiau la unison fugind catre mine sa ma doboare. Ma ciuguleau imi vorbeau... ma innebuneau. In doua saptamâni mi-am instalat patutul meu in camera cu puii. Imi placea sa ma asez pe spate, toti 15 se urcau pe mine... isi lipeau burtile si fundul mare fierbinte(caci erau cam grasuti) pe pielea mea. Penele le ieseau greu si aveau tulei... mai zgâriau :-). Se asezau in jururl gâtului ca o salba pretioasa si imi ciripeau sau ma ciupeau de urechi, gene, sprincene. Ma curatau intre dinti daca vorbeam :-). Si sigur ca le vorbeam pe limba lor. Invatasem ciripiturile. Le pusesem nume. I-am invatat sa-si cunoasca numele. îi invatasem sa ia pozitia mort pe spate cum fac porumbeii când vad pericole. Se uitau la mine ca la soare. Când au ajuns la vreo 4 saptamâni i-am dus la curte unde aveau iarba si confort. Relatiile noastre se pastrasera. Nu eram doar masa lor de prânz. Eram CLOSCA atotstiutoare :-).

N-am putut taia nici unul din acesti pui (ma rog - gaini). Au murit de batrânete.

Dar amintirile... sunt nepretioase.

mariapostu said...

De cand am citit "Povestea Micului Print" a lui Antoine de Saint-Exupery, vulpile imi sunt foarte apropiate si tanjesc dupa o vulpe-prietena care, chiar si la varsta mea, sa ma invete altceva decat ceea ce stiu...Blogul tau te invata ceva;sa privesti in jur cu atentie si sa descifrezi misterele lucrurilor care de obicei trec neremarcate.
Camerele de hotel...da, e o adevarata arta sa te poti simti "acasa" oriunde, in tren, in autocarul cu care vei calatori 36 de ore...Am remarcat, in special la femei acest dar de a 'domestici" vulpile necunoscutului, indiferent ca se cheama camera de hotel de o stea, doua sau trei sau etc sau chiar si o jungla daca din nefericire ar naufragia acolo...Oare de ce "acasa" ar fi mai 'acasa' decat un loc strain?oriunde esti fericit va fi intotdeauna "acasa"...

Sinbad said...
This comment has been removed by the author.
Luminitza said...

tinand cont ca si lui owiwan ii spui ca nu stii cum sa-ti faci cititorii sa vorbeasca despre ei, am sa iau de buna replica ta si am sa continui sa-ti povestesc despre mine, in functie de cum ma inspiri.
in fond nu as fi sincera daca nu as vorbi despre propriile experientze.comentarii pe text nu mai fac de cand am abandonat facultatea de litere ca s-o iau de la capat la arte;-)
si tot e mai bine decat singurul hmmmm pe care l-am scos de la tine la mine pe blog:-))
sa te vad acu' ca pun gaina ce nu-mi zici iar!

Iren said...

Luminitiza: nu cred ca era un hmm, era un miam pentru ca facusei ceva gustos, daca imi amintesc bine :)) oricum eu nu-s prea comentatoare de felul meu, zic doar cand am ceva de zis si daca n-as zice as exploda.

sinbad: ma folosesc de cei din jur, cei din jur se folosesc de mine... e normal. daca nu e reciproc, nu e bine.

Antoaneta: porcii sunt si ei minunati in nesimtirea lor. cum vin ei si distrug totul daca scapa din cotet :)) ca niste copii grasi si infometati:)) si au copitele alea inalte, zici ca au pantofi cu toc.

mariapostu: daca as ajunge intr-o jungla as face tot posibilul sa-mi fac o casa in copac, ca n-am avut niciodata si-mi place sa stau la inaltime... chiar daca asta mi-ar lua o mie de ani.

frenchmaria: bunicile mele cresteau si ele pui de gaina acasa, una la tara, una la bloc urmand sa le duca la tara. eu nu eram closca lor, ma considerau doar un pui mai mare si mai bleg :))

Sinbad said...

Ha,ha ... esti in flagrant delict de seriozitate nejustificata - lucru care nu se poate spune despre comentariul meu caruia nu-i poti reprosa decat lipsa de inteligenta.

Iren said...

Sinbad: atunci de ce l-ai mai postat?

Sinbad said...

Mda, ai dreptate...

Sinbad said...
This comment has been removed by the author.
annwyn said...

nu-mi plac vulpile sau camerele de hotel sau gainile( decat poate ca sa le mananc :) ). Vulpile imi amintesc de Veronica si de senzatia aceea de necunoscut si de spaima pe care o aveam cand eram mica si ascultam povesti la picup. In camerele de hotel (cu miros de naftalina , cu pete maro dubioase pe captuseala verde a fotoliilor ,cu poze de calendar inramate si cu bai scaldate in clor) nu m-am simtit niciodata acasa era totusi o senzatie de intimitate cand te intorceai seara in camera " ta". Iar gainile ma sperie de-a dreptul cu miscarile sacadate si solzii de pe ghearele cu unghii lungi.

Eliza said...

"toti copii" sau "toti copiii"? :P

Iren said...

eliza: scuze, mi-a scapat. multumesc.

Veveritsa said...

@annwyn - tu eşti genul ăla de om cu 60 de fobii, cu frică de găini, de clovni, întuneric, oameni, spaţii închise, înălţime, catifea, vulpi, tunete, arahnide, arahide, câini, pisici, ornitorinci.... ?