Exista niste momente pe care nu le pot descrie dar as vrea la un moment dat sa le prind intr-o fotografie sau un desen sau macar o fraza.
Cand razi atat de tare incat te sufoci, plangi, te dor toti muschii stomacului si pari ca explodezi de durere.
Cand e de ajuns de liniste incat auzi zapada topindu-se.
Cand te bagi inghetat intr-o cada plina de apa calda si aburi.
Cand treci pe langa casa unde ai locuit atunci cand erai copil si iti amintesti cum priveai si simteai atunci, felul in care asta te face sa te simti.
Cand saruti prima oara pe cineva de care esti indragostit.
Cand scapi dintr-o primejdie si era cat pe-aci si sperietura te face sa te simti viu si adrenalina iti trimite vestea asta prin intermediul unor arici acidulati.
Cand un simplu miros iti aduce inapoi 100 de amintiri in acelasi timp si parca iti cresc 100 de perechi de ochi, urechi, nasuri si urechi ca sa le poti retrai mai bine.
13 comments:
100 de nasturi care miros a parfum ieftin de magnolie şi care, nu ştiu de ce, îmi amintesc că acum câţiva ani eram studentă în anul I, că făceam duş cu papucii în picioare şi mângâiam semnătura în cariocă de pe geamul de la balcon. 100 de senzaţii care m-au trăit şi pe mine şi mai ales 100 de sunete muzicale scoase de aburul din baie.
si tocmai mi-ai trezit o gramada de amintiri speciale
îndrăznesc un off-topic, scuze, dar chiar mă interesează opinia celor de aici. mersi
http://paginadenet.wordpress.com/2009/09/30/lichelele-ne-cer-sa-ne-facem-datoria/
vezi ca din cate stiu sunt piuneze
e corect si pioneza si piuneza :)
daca globul ocular ar avea mai mult RAM (Random Access Memory)..
daca parintii si-ar putea pastra copiii mereu copii..
daca am putea tine timpul in loc..
zilele trecute, in provincie, o familie a urcat in autoboz si am simtit un parfum foaaaarte ieftin (cel mai ieftin) care mi-a adus, din niste cotloane dicotiledonate, amintirea vremurilor cand eram un om "nou" si cand afectiunile sufletesti si trupesti treceau repede (fără griji si fără bani)
sper sa fiu un bunic ca-lumea
le voi spune nepotilor: "Ce stiti voi, pe vremea noastra aveam doar laptop, wireless, bluetooth, internet pe celulare, si aparate foto digitale jenante de numai 15.1MP !!! nu cum aveti voi toate astea ..si teleportare."
Caut aparat de fotografiat visurile. Ofer la schimb cuvinte noi-noute, inca nefolosite. Nu este nevoie sa ma cautati, ne vom intalni intamplator, asa cum ar trebui sa se intample.
Tu stii ca esti preferata mea...?
uite ceva care o sa te faca sa zambesti si, nu, nu imi fac reclama.
http://dxn-doxon.blogspot.com/2009/10/opera-in-romania.html
Arici acidulati :D ...
Treceam in dimineata asta prin Parcul Operei in drum spre birou si am vazut o veverita...Si brusc am simtit miros de zapada, gust de gogosi cu cartof si mi-am dorit sa mai pot atinge o data nuferii infloriti in miez de iarna asa cum i-am atins cand eram copil la Baile Felix...
E intr-adevar multa liniste aici, in ceasca ta de ceai...
Imi plac cuvintele tale pentru ca au gust, miros, asprime sau delicatete si-mi pot rasfata diminetile cu ele.
ma faci sa ma gandesc ca exista o prima data pentru toate lucrurile, dar eu nu tin minte prima data cand am mancat ciocolata, prima senzatie de frig sau frica sau de bucurie.
ma uit la copilul meu si incerc sa traiesc cu el noi prime dati, sa gust prin el prima inghetata sau sa ma bucur de prima jucarie de care este onstient.
doar daca as avea atatea pioneze pentru momentele alea...interesant..mi'a placut mult:)
Casa in care am locuit in copilaria timpurie imi pare acm mereu incredibil de mica...pentru ca atunci cand eram eu incredibil de mica, o vedeam de jos in sus...Frumoase amintiri
Post a Comment