Riscuri si datorii

Din cand in cand imi dau sfaturi, trag concluzii si ma schimb. Ce am invatat pana acum, anul asta.

 Pot sa fac tot ceea ce doresc. In loc de ora 1 pot sa zic ca e ora 68, pot sa nu imi traiesc viata dupa coordonatele celorlalti si pot sa ma bucur atunci cand imi merge bine si sa ma deprim atunci cand totul pare sa se rostogoleasca in directia potrivita. Imi asum riscul de a parea nebuna, de a fi neserioasa, de a fi o ratata, de a nu ma potrivi in imaginea celorlalti despre mine, de a dezamagi, de a ma dezamagi pe mine insami. Imi asum riscul de a avea 5 ani de ghinioane in care cresc mai mult decat in 5 ani de noroc si multumire.
Imi asum riscul de a fi singura si de a amana tot ce vreau, de a nu face ceea ce-mi doresc pentru ca dorintele sunt atat de inselatoare si cred ca a trai de dragul lor inseamna sa-ti devii propriul despot si propriul dusman. Toate dorintele indeplinite pana acum s-au dovedit a fi niste decizii gresite din punct de vedere emotional nu rational. Mi-am asumat riscul de a pastra langa mine persoane toxice pentru a invata niste lectii dureroase dar extrem de trebuincioase si de a pleca de langa ele chiar daca pentru asta a trebuit sa tai niste radacini dureroase pentru ei. Imi asum riscul de a nu fi ceea ce societatea doreste de la mine, de a nu da ceea ce oamenii au nevoie sa le dau, de a nu-mi da ceea ce eu am nevoie sa-mi dau, de a nu tine in mine ceea ce mie mi se pare nedrept, de a nu lasa oamenii sa abuzeze de mine. Pentru ca a te purta asa cum trebuie e o capcana cu 30 de usi, treci de 20 si tot vei da de o usa care te trimite intr-o prapastie. Imi asum riscul de a ignora, chiar asta ii indurereaza pe unii, de a ma ignora atunci cand trebuie chiar daca asta ma indurereaza. E bine sa fim proprii nostri parinti, sa ne crestem singuri, sa ne dam singuri peste maini cand suntem lacomi de fericirea care nu ne trebuie, trebuie sa ne iubim intr-un mod lucid si constant. E bine sa ne aruncam singuri in gol atunci cand celor din jur le e mila sau le e lene sa faca asta pentru noi. E bine sa nu ne indatoram noua insine sau celorlalti si sa dam cat putem, atat timp cat asta nu ne saraceste pe noi.