Dungile pe care le fac masinile pe strada, prin zapada. Dungi albe-negre, dar nu de zebre, dungi de pijama barbateasca. Barbatii nu prea mai poarta pijama, doar cei care au multe tabieturi cosmetice, se uita des in oglinda si in dulapul lor gasesti pieptene si forfecuta de unghii.
Pieptenul e un obiect pe cale de disparitie.
Chiar, oare ce mai fac oare barbatii in ziua de azi? In ce mai cred ei? Le mai place sa ocroteasca femei sau acum vor sa fie ocrotiti de ele? Respecta femeile fragile sau femeile in stare sa le tina piept? Mai sunt romantici? Cei pe care ii cunosc eu cam fug de romantism, pentru ei romantismul miroase prea puternic a vanilie si ii face sa se simta rau.
Ma simt cam incomod in lumea barbatilor din ziua de azi. Am impresia ca trebuie mereu sa ma lupt cu trecutul lor, ca trebuie sa dovedesc ceva si ca trebuie sa am o strategie. Ca trebuie sa fiu foarte tare. Ma fac sa ma simt ca un cavaler la turnir, lupt pentru barbatul meu, in armura de blugi si tricou cu floricele. Asta nu-mi place, e obositor si mult prea masculin pentru mine. Cred ca le era mult mai usor printeselor din trecut sa aiba de-a face cu printi si regi blestemati. Macar astia aveau un singur secret ingrozitor: un scrin cu neveste moarte in pod, se transformau ziua in monstri sau cine stie mai ce, dar doar atat, unul. In ziua de azi nu mai gasesti pe nimeni cu mai putin de 8-10 scheleti pusi de-a valma in dulap :)
No comments:
Post a Comment