Nimic nu se pierde, totul se pastreaza

Intotdeauna sa pregatesti niste sticle si borcane curate inainte de un an nou. Pentru ca apoi, pe masura ce se duc zilele in locul acela secret unde anii se aduna sa se bea unul pe altul, sa le poti umple cu tot ce ti se intampla. Eu le umplu cu mirosuri si lumina mai ales. Acum cativa ani erau muzica si lucruri vazute. Acum insa tin minte aroma de lamaie gelului de dus cu care ma spalam cand m-am indragostit de tine, lumina roz, de esarfa de matase, din camera in prima zi cand m-am mutat in noua casa, mirosul parfumului pe care-l purtam cand am fost foarte, foarte dezamagita si pe care acum nu mai pot sa-l port. Miros de obraz drag, de par proaspat spalat, de haine incinse de oameni galagiosi, de bloc vechi, de regina noptii, de tufe de crini, de racoare de dimineata, de birou noaptea cand muncesti, de calorifer incins pe care-ti usuci fularul ud. Lumina verde, de frig, galbena, de suparare si acea lumina de sticla, de aer dupa ploaie. Toate-s aici, puse bine.