Prea personal

Lucrurile stau: depresie meteo, din motive foarte serioase n-am putut pastra pisica ( da, am plans) iar imi zic oamenii sa-mi iau broasca testoasa ( nu!), am casa plina de portocale pe care nu le mananc - intr-o buna dimineata o sa ma trezesc sufocata de ele, or sa vina pana la mine in pat si or sa-mi sara in cap, unde-s zilele in care o singura portocala se transforma in cel mai frumos cadou? atunci cand nu esti prea bine trezesti pradatorul din oameni, toata lumea e racita in jurul meu, inca nu mi s-a intors mirosul asa cum trebuie ( a fost o raceala extrem de oribila si indelungata pentru toata lumea) dar asta nu ma opreste sa nu-mi doresc miros de ceai negru Earl Grey peste tot, de la parfum pana la sapun si servetele de bucatarie. Si e frig, frigul ala care-ti intra in oase si te face sa-ti pui fular la gat dupa ce iesi din baia fierbinte de 100 de grade. Si cam toti pantalonii mei de pijama sunt scurti si nepotriviti pentru iarna :( Am mutat totul in casa, acum ma trezesc sub geam si primul lucru pe care il vad sunt violetele. Cand o sa fie iarna si o sa vad zapada pe sticla, o sa-mi imaginez cum vine un urs si abureste fereastra cu rasuflarea lui, poftind la violete. Noroc ca ursii nu ajung prea usor la etajul trei, doar cei peste masura de inalti sau care si-au construit o pereche de catalige de brad.