Cand unii oameni simt ca viata nu le mai ofera nimic, isi ofera o experienta speciala, care sa le zguduie un pic universul monoton. Asa ca se duc si fac bungee-jumping sau calatoresc in Nepal. Eu am alta metoda: ma duc si vizitez o fabrica care produce odorizante pentru wc.
Acum stau si scriu cu un miros chimic de lamaie ( sau sa fie pin?) impregnant in haine, ca un gigantic bloc de pus in toaleta. Si mi-e ingrozitor de rau. Mirosul ala umple nari, haine, piele si ma face sa ma gandesc la toate afacerile murdare ale ticalosilor pe care ii invingea Captain Planet. Pun pariu ca in fabricile lor mirosea la fel de chimic.
In rest ...ce sa va povestesc. Fabricile arata in general la fel de dezolant ca locul unde Freddy Kruger omora copii. Am aflat lucruri utile despre sulfactantii anionici si ionici ( or smth). Si mai ales sunt mult mai fericita in pielea mea. Puteam la ora asta sa inghet intr-o fabrica cu cazane vechi si ruginite, in loc sa stau la biroul meu mic-burghez, sa scriu pe blog si sa rontai saratele.
V-am spus ca mi-am descoperit vocatia? Ma apuc de facut jucarii.
3 comments:
dta viitoare...iti propun...o fabrica de inghetzata...cum ar fi...nu nu nu acuma...k stiu ca eshti racita...but soon ;)
nu cred ca vreau sa vad o fabrica de inghetata :(. pun pariu ca si pe acolo sunt tot felul de containere si galeti ruginite. nu vreau sa se destrame mitul unei fabrici cu tapet in dungi si mobila viu colorata :(
Ganduri de fetita lipsita de dragostea sufleteasca a cuiva.Varsta ce o ai nu conteaza.Eu ca barbat aveam in adolescenta ganduri pierdute ca in genul tau.Iti trebuie prieteni sufletisti cu care sa comunici.Daca vrei sa ei legatura cu mine ,cauta Jurnalul Literar de Botosani .Eu am scris Ciobanul Spray.Putem comunica acolo prin mesaje
Post a Comment