O leapsa vasta, cat o zi de post, de la Klara. Ca doar totul intra in categoriile astea: ce-mi si ce nu-mi place.
Multe-mi plac. Imi place sa dau banii pe tot felul de uleiuri si creme naturale ( sa va povestesc de acidul ursolic continut de boabele de cafea, deci e clar ca daca boabele de cafea au ursi si ursii contin cafea, am concluzionat cu F.). Imi place sa rad si sa spun prapastii pentru ca nu mi-e frica sa spun prostii si sa fac glume proaste sau neintelese de ceilalti. Imi place sa stau cu capul-n jos si sa citesc. Sa nu ma supar, sa nu zic ca viata e grea si urata. Sa lenevesc in pijama, in casa, la caldura, cu lumina aprinsa. Sa nu lenevesc si sa am impresia ca astfel detin controlul, pentru ca daca invingi lenea, poti invinge orice, chiar si un han tatar. Imi place sa ma uit la filme , sa adorm si apoi sa ma uit iar si sa adorm la aceeasi secventa. Imi plac barbatii care mai sunt un pic baieti inca si care au aceeasi fire ca si mine. Imi place solistul de la The Killers chiar si cu mustata si ma supar cand mi se zice ca in metrou poti sa dai zilnic de 10 care arata ca el ( da, sigur! :)))) Imi plac papagalii vorbitori si canarii si mi-ar placea sa cresc un urs koala sau un lenes sau mai bine pe amandoi sa-i tin toata ziua in brate. Imi place sa rasfat si sa fiu rasfatata si sa fiu ridicata in carca atunci cand vreau sa iau ceva de pe dulap.
Nu-mi place ca sunt prea sensibila, ca un lucru urat ma haituieste cu anii, ca nu am incredere in corpul meu si cred ca si d-asta se imbolnaveste usor, nu-mi plac oamenii care nu-mi iau supararea in serios, care ma parasesc cand imi este rau, nu-mi plac unghierele, afemeiatii, gentile din lac, frigul umed, cum suna "drumetie montana", nu-mi place ca sunt timida si devin foarte stangace atunci cand cunosc oameni noi si ma port nefiresc, nu-mi plac imortelele, criticii, oamenii insistenti, mararul, ca ma doare spatele cand ma supar, faptul ca tuburile de silicon au un fel cric special, fara de care nu poti impinge siliconul in afara sticlei. Nu-mi place sa fiu pupata in mijlocul capului ( numai mama are voie) si sa fiu pusa sa astept la intalniri. Nu-mi place ca sunt cam surda si ca atunci cand ma enervez devin atat de balbaita incat nu mai reusesc sa ma impun.
etcetcetcetc.
Cine vrea leapsa, sa se serveasca singur. E bufet suedez.
4 comments:
ce natural si plin de substanta.
chiar frumos. ma incalzesc acum cand citesc, pentru ca sunt unele placeri sau neplaceri pe care le impart si eu. greetings!
Nu esti deloc stingace cind cunosti oameni noi:)
lasa ca ne vedem noi a doua oara si o sa-ti dai seama de diferenta :))
frumos, da. Totusi, unde e mijlocul capului?
Post a Comment