Tuesday, September 09, 2008

Poveste de spus la o supa

Omul din povestea asta avea o viata obisnuita. Se trezea dimineata, se aseza in fata calculatorului, dadea din degete, se mai uita in stanga, uneori se mai uita si in dreapta si apoi se ducea la culcare, incantat ca poate va visa frumos. Uneori se indragostea de femei cu fuste parfumate, alteori se gandea ca viata lui nu are sens si ca i-ar placea sa se faca sticlar si sa salveze de la disparitie in timpul liber specii de insecte ( dar nu insecte dezagreabile, gen gandaci).
Dar intr-o dimineata, cand s-a aplecat sa-si faca pantofii cu crema de ghete ( un gest batranesc, pe care nu-l vezi in nici o reclama), a ramas aplecat in forma unui semn de intrebare. Orice om in forma de semn de intrebare isi pune multe intrebari si-i face si pe cei din jur sa faca asta. Asa ca oamenii astia sunt destul de dezagreabili si-ti dau un sentiment permanent de nesiguranta. Numai inventatorii, aventurierii si programatorii bogati sunt inca dornici sa-si puna intrebari, restul se sperie sau n-au chef de asta sau sunt pur si simplu prea obositi. Asa ca prefera mai degraba sa stea in preajma oamenilor-semn de exclamare, prezente foarte comode, tonice si dorite pentru siguranta de care dau dovada, de-ti vine sa-i urmezi si sa faci exact ce fac ei!
Asa ca omul in forma de semn de intrebare a inceput sa duca o viata foarte ciudata.
Ocolit de colegi si vecini, mistuit zi si noapte de intrebari nesfarsite, a ajuns sa-si dea demisia si sa porneasca in lume. Toti se fereau de el si de mirarile lui. Cum ii vedeau cocoasa aparand de dupa deal, oamenii se inchideau in case si birouri iar golanii aruncau dupa el cu pietre, rosii sau capsatoare ( in functie de mediul din care venea golanul) si-l calcau pe punct.
La un moment dat omul in forma de semn de intrebare nu a mai fost vazut nici prin Europa, nici prin America. Nu stiu ce s-a intamplat cu el, dar tind sa cred ca e undeva, printr-un atelier, sufla de zor sticle. Sau salveaza de la disparitie, impreuna cu o femeie cu fuste parfumate, in forma de punct si virgula, insecte rare, poate chiar gandaci.

*optimismul meu ma face sa cred ca sunt un om- semn de exclamare, ceea ce ma cam dezamageste.

3 comments:

comanu said...

d c se inghesuie poporul la posturi in fata?
ia uite aici ce de loc de comentat.
da doamna, e liber, stati jos linistita.

Iren said...

plus ca din spate se vede filmul mai bine :))

pinguilde said...

You are my secret garden. :hug: