Nu am putea sa ne alegem singuri rudele?

Nu-mi plac deloc rudele mele. Ele sunt doua categorii. Cele care atunci cand ma vad ma coplesesc cu laude ( desi uneori nici nu-mi stiu bine numele): "Vai Irina ( e greu sa retina ca ma numesc Irene)ce frumoasa te-ai facut ( adica inainte eram urata? ca si inainte imi ziceau la fel"). Si rudele care fac tot posibilul sa ma faca sa ma simt prost.

Ca o regula exista mai ales o anumita matusa care are ce are cu tine. Cand nu ai loc de munca dar ai prieten, te intreaba intotdeauna unde muncesti. Cum, nu muncesti?? Invariabil pomeneste de o anumita verisoara-minune care la o varsta frageda era deja manager la un renumit lant de patiserii.
Daca ai unde sa muncesti dar nu ai prieten, te intreaba cum mai stai cu viata amoroasa. Cum, nu ai prieten?? Invariabil sunt pomenite n persoane, toate cam de varsta ta, casatorite, fericite, eventual plecate din tara, care au deja un copil si trimit ilustrate viu colorate in fiecare luna.
Daca ai si loc de munca si prieten se uita critic la tine si incepe: ai mai slabit, arati tare obosita, ce cearcane de urs panda ai, poarta si tu niste haine mai elegante, o fustita ceva - verisoara ta (cea cu succes in cariera, bani, patiserii si dragoste) are niste haine tare dragute si tineresti din mall ( criteriu de eleganta se pare) dar totusi atat de elegante( nerostit: "spre deosebire de tine care te imbraci doar din magazine gen unirea. so lame!".

Mi-am pus cerceii cu diamante ( false) in forma de elefanti in cinstea faptului ca mananc crema de zahar ars. Si in amintirea cerceilor mei in forma de girafi. Girafii imi tineau noroc, dar la fel ca elefantii, aveau efectul asta doar daca ii puneam cu capul inspre ferestre. Apoi s-au stricat. Constat ca atunci cand ai mai mare nevoie de ei, girafii te parasesc lungindu-si gatul spre tari mai calde.

Brandon Reese

Envy

Flight


from here

O saptamana "din aia"

Esti in metrou si privesti un sir de vreo 4 calugarite tinere din ordinul infiintat de Maica Tereza, care merg spre capatul metroului tinandu-se de maini, razand pentru ca metroul le leagana in dreapta si in stanga.
Evident, la o cotitura, calugaritele se dezechilibreaza si te calca toate, pe rand, pe ghetele tale negre, din piele intoarsa. De ce pe tine si nu pe domnul imbracat corect de langa tine? Pentru ca tu ai o perioada in care totul merge prost.

Cum iesi din casa dai peste imaginea de neuitat a unei cete de muncitori care se schimba chiar in fata usii tale. Un caine vrea sa te muste, desi inainte a dat binevoitor din coada si te-a indus in eroare ca te simpatizeaza de fapt.
Logic la serviciu ai mult, dar mult nu gluma, de munca. Si ceea ce faci tu este criticat mai mult ca de obicei parca. Asa, ca sa te simti si mai bine in pielea ta.
Ai si probleme de corason. Ai si petrecere obligatorie cu colegii si sefii. In plus ai impresia ca arati mai rau ca niciodata si ca nu o sa-ti mai stea niciodata in putere sa imbunatatesti situatia. Asta in situatia in care iti vezi zilnic pisoiul, acest Dorian Gray al motanilor in ceea ce priveste infatisarea-i, cum se admira in oglinda si adora ceea ce vede.

Si desi vine primavara, viscolul isi mai da in stamba un pic ( mai mult).

Si ca totul sa fie perfect, desi te-ai lasat de fumat, treci de la o tigara pe zi la 5( dar cand esti suparat si vine tigara, cu genele ei lungi si seducatoare si-ti zice:"hei, gorgeous" tu ce poti sa mai zici?). Si altele. Cam asta a fost saptamana mea.

Yoko Tanaka's paintings

Monday let's make fried camembert ( o idee buna pentru maine)



www.yokotanaka.com

Grey childhood

Pana la 9 ani am trait in comunism. Si credeam ca, datorita lui Ceausescu, pe pamant nu mai exista razboaie. Si mi se parea normal sa nu am de nici unele. Nu aveam rude in strainatate asa ca nu aveam papusi Barbie straine. Eu aveam niste papusi pitice, negrese, cu parul zburlit si corp din plastic tare. Si bineinteles papusi si jucarii din plastic de la Aradeanca. Aveam haine urate. Chiar si dupa hainele astea oribile alerga mama prin tot orasul. Si tot in Materna copiilor ajungea pana la urma. Tin minte cat de tare imi doream niste pantofiori rosii, de lac. Nu se gaseau. Cu greu am gasit unii de culoare neagra, de lac. Care oricum erau si ei urati si semanau cu niste sosoni din cauciuc.

Cartile de povesti erau si ele putine si cele mai multe aveau ilustratii ciudate si urate. Aveam cateva reviste Pif si Rahan, la care tineam ca la ochii din cap. Cand am fost internata in spital, pe la 7 ani, le-am luat cu mine. Un baietel internat si el acolo mi-a declarat atunci ca uraste copiii care au Pif si a vrut sa mi-l fure. Asa ca dormeam cu revista sub perna, cu mana pe ea.

Vedeam ca se poate si altfel. Vedeam ce lucruri frumoase vin din afara Romaniei dar intr-un mod straniu mi se parea ca este normal ca la noi in tara sa nu gasesti nimic. Era ca si cum celelalte tari se aflau in preajma curcubeului, unde lucrurile erau colorate, miroseau frumos, aveau gust de 1000 de ori mai bun si gaseai tot ce nici nu-ti tuna prin cap. Poate de aceea acum sunt cam maniaca si avida dupa tot ce este altfel,neobisnuit, colorat, iesit din tipar ( dupa cum se vede si dupa pozele si linkurile de pe blogul meu).

Frustrarile din copilarie nu dispar. Cred ca si la 90 de ani o sa privesc papusile Barbie si ursuletii Haribo cu nostalgie si pofta.

Plush monsters

Funny plush monsters here

:) - korean creativity

by Komusin

from here

Concursul a inceput

Vote for your favourite blog here.
"Mintea-de-ceai" a fost nominalizata la categoriile: "cel mai cu personalitate blog - cool blog" si "cel mai misto blog (oscar frate)"

Anne Herbauts

Imi place mult, mult situl ei:

www.casterman.com/anneherbauts

Acum as vrea...

...sa ma fi intors din Maroc. Fara durere de cap. Cu o esarfa turcoaz la palaria de soare. Pentru ca este august, am uitat sa va spun. Si sa am o valiza cu cadouri pentru toata lumea. Sa beau green apple cu whiskey si sa povestesc ceva despre camile, gesticuland. Si sa nu fiu plictisita.

Wolf and bear
by Irina Troitskaya

Mr Doggie gets a job
by Jon Buonaccorsi


from here

:)) damned dolls

Stella


more damned dolls here: http://www.damneddollies.com/dollies.html

:)

criz in fiecare dimineata ( la cosmetica)

Edward Gorey

http://www.salon.com/people/portfolio/2000/02/15/gorey/older7.html

Azi toata ziua am tot revenit si m-am uitat la ilustratiile astea.

Oare de ce cand suntem tare suparati avem impulsul sa "pedepsim" blogul si cititorii lui si sa nu ma scriem in el? Sau si mai rau, avem impulsul sa stergem blogul. Sau si mai rau, chiar sa-l stergem si sa juram ca nu mai tinem niciodata un blog. Biet blog fara aparare.

Si acum o sa va zic ceva nou, ce nu stiati si sunt sigura ca va fi o revelatie extraordinara pentru toata lumea: problemele de corason suck. Big time!

Stric atmosfera postului tragic cu un anunt important! Evident ca in momentele triste pana si templateul iti face figuri. Iar am probleme cu comentariile. Uneori dupa un anumit numar, ultimele nu se mai vad. Apasati pe post a comment ca sa le puteti citi.

Bluza mea are o eticheta pe care scrie maaare, cu litere rosii ( spre deosebire de literele celelalte, mici si negre): KEEP AWAY FROM FIRE. Dammit! Daca nu-imi aducea aminte eticheta de faza asta puneam bluza alaturi de celelalte haine in dulapul meu permanent in flacari,aruncand inca un bustean, sa arda mai vartos. Ma gandesc ca probabil exista bluze facute special pentru piromani si aceasta este una dintre ele. Eticheta este un reminder pentru momentele spontane de dat foc, astfel incat piromanul sa tina minte sa o dea jos, ca sa nu ia si el foc. Sau, daca nu are nimic la indemana care sa-l ajuta sa puna foc, sa o poata folosi pe aceasta cu succes.

Vrooom

De ce nu-mi iau carnet de sofer? Pentru ca vad in fiecare zi oameni care se dau jos din masini cu bate in maini si lovesc masinile altor oameni. Azi am vazut un nene furios care s-a napustit la masina altui nene cu un facalet de bucatarie in mana. Era un facalet tipic romanesc, cu motive populare, de intins coca. Mi-am lungit gatul sa vad daca avea urme de faina. N-avea. Mie imi este greu sa folosesc facaletul ala la intinsul aluatului pentru cozonaci. Imi inchipui cat de greu mi-ar fi sa-l rotesc deasupra capului, ca un buzdugan, daca ar trebui sa-mi fac dreptate in trafic.

Hermann Ploucquet

The kittens at tea - Miss Paulina singing

Longtail teaching the young rabbits arithmetic


Scenete cu animale impaiate, cam asa s-ar putea traduce ce facea omul asta.

mai multe la: http://www.acaseofcuriosities.com/ploucquet.html#vee

Stiti cum e. Esti suparat si trist. Si ca si cum asta nu ar fi indeajuns mai dai si peste situl lui Baruchito. Un hamster care a murit. Cu poze si explicatii detaliate. Asa ca din cauza lui Baruchito plang eu acum de 2 ore. Cateodata ma uimesc si eu cat de tare pun la inima orice. Chiar si o nuca in spargator ar avea simpatia mea nemarginita. Nu va dau adresa sitului lui Baruchito pentru ca este deprimant :(.

Sa punem totul pe tapet

De cand sunt mica am o pasiune secreta pentru tapete. Asta si pentru ca am locuit la bloc mereu. Am avut parte de cei mai strambi si gauriti pereti. Poate si pentru ca fac o legatura intre tapet in general si copertile cartilor cu Mary Poppins, care aveau tapetul acela cu dungi ( ce mi-as cumpara cartile astea din nou si nu le-am gasit in nici un anticariat).

from absolutezerodegrees

via designsponge

Cum arata un lup mirat?

Dupa ce mi-am luat blugii cu diamante m-am dus sa-mi mai cumpar o pereche de blugi. Mai decenta. Dupa ce m-am uitat atenta ca blugii sa nu aiba diamante, aur, argint, bronz sau platina pe ei, nici floricele, dungulite sau patratele roz, i-am cumparat. Evident s-a intamplat aceeasi chestie. In cabina de proba veneau perfect pe picioarele mele, iar picioarele mele erau pur si simplu magnifice. Mai rar vezi asa picioare. Acasa, logic, am cazut din paradisul picioarelor de vis si a blugilor minunati. Blugii veneau aiurea, imi faceau picioarele sa arate ca niste busteni sau in cel mai bun caz ca niste picioare de rinocer. Dar mai ales, ( ta na nam- muzica de suspans) am descoperit ca blugii mei fac scame. Iar acum sunt ca un plop care face puf. Fara oprire. Sambata ma duc din nou sa-mi cumpar blugi. Sunt foarte curioasa what's next.

"awwwwwww" series

Toronto, -10 degrees Celsius.

from: http://accordionguy.blogware.com/blog/

Mai cute de atat nu se poate

How to knit a sweater for a wee penguin




via adorablog

original link: http://www.tct.org.au/jumper.htm ( the tasmanian conservation trust)

Semnele care prevestesc aparitia instinctului de nevestica

Cum poti sa stii ca esti pregatita sa devii sotie? Simplu. Din mosi stramosi se cunosc semnele unor comportamente specifice. Daca le identifici, nu poti da gres. S-ar putea sa te inspaimanti cand iti vei da seama ca ai bifat foarte multe din aceste criterii. Orice ar fi nu te panica. Nu este dracul chiar atat de negru si au mai patit-o si altele inaintea ta. In cazul in care esti barbat, citesti acest post si recunosti simptomele la prietena ta, ce pot sa zic? Asta e...

Deci printre semnele de care ziceam s-ar putea enumera:

- cand esti in lift cu impricinatul, incepi sa-i pigulesti hainele cu o privire critica;

- dupa momente pasionale, incepi sa aranjezi cearceaful la loc, fiind atenta sa-i bagi colturile sub saltea si sa stea fara nici o cuta;

- incepi sa-l bati la cap ca sta prea mult la calculator si-si strica ochii;

- daca nu s-a ras de prea multa vreme ii zici: " mai rade-te si tu mai omule, ca te arata lumea cu degetul pe strada";

- incepi sa-i faci liste de cumparaturi, chiar daca se duce doar 5 minute, pana la buticul de la coltul strazii;

- incepi sa-l bati la cap dimineata, la pranz si seara: " ai mancat? ce ai mancat? nu mai manca prostiile alea";

- " te-am rugat de atatea ori sa nu mai lasi par in sapun. de acum inainte folosim numai gel de dus. sa vedem cum mai reusesti sa lasi par in sticla ( ha! interjectie victorioasa)";

- desi nu locuiesti cu el, ai un puternic impuls sa-i speli hainele, cand le vezi zacand aruncate peste tot sau sa i le strangi la un loc, zicandu-i: " este chiar atat de greu sa fii un pic mai ordonat?";

- incep sa te entuziasmeze servetelele de masa, farfuriile sau suporturile de polonice cand faceti cumparaturi;

- acum s-ar putea sa fiu acuzata de misoginism, dar eu asta am observat: incepi sa te ingrasi intr-un mod inexplicabil, desi pana atunci erai slaba moarta si pareai sa arunci mancarea dupa umar. Concluziile mele se bazeaza pe cercetarea unui numar de peste 30 de femei, dintre care jumatate nu pareau sa puna vreodata ceva pe ele.

Pentru iubitorii de animale

Exista persoane care considera ca anumite lucruri sunt mai dragute daca au forma de animale. Visul lor este sa-si poata transforma intr-o buna zi locuinta intr-o dumbrava. Iata cateva produse in forma de animale, pentru inspiratia acestor oameni.
Here avem dovada ca datorita sarbatorilor pascale intre iepuri si oua ( mai ales cele fierte) s-a legat o stransa prietenie. Asa ca va prezentam the soft boiled egg covers rabbit style.


Se pare insa ca iepurasii mai sunt buni si pentru femeile care vor sa-si tina la loc de cinste vibratorul. sI anume pe raft, in sufragerie. Dar nu vor ca acesta sa fie chiar asa, in vazul lumii. Ca na, oamenii vorbesc. Si nu vor nici sa se astearna praful pe el. De aici



Aici puteti gasi niste pisoi care sa fie la cheremul micului dar rasfatatului tau ipod nano.


De la ons-adres.nl niste scaune leit poleit pudeli

...si o pereche de galoshi din cartita, absolut incantatori care-ti fac piciorul mic, delicat si gratios( cred ca o sa-i visez la noapte )

Se pare ca oamenii care sunt ca niste diminutive nu au voie sa foloseasca diminutive. Cica ar fi vorba de un fel de canibalism lingvistic. Protestez!

hmmmmm

Sunt o dura. Uitati de partea mea de personalitate care poarta tricou roz, pe care o ratza face baie spunand squeacky clean. Care zambeste binevoitor si dulce chiar si celor pe care nu-i poate suferi si se gandeste deseori ce bine ar fi sa existe un bar unde sa se consume numai zmeura si fragi, totul servit de ursi surazatori, cu sorturi albe, scrobite, mirosind a cocolino.

Nuuu, mai exista o parte a mea. Mult mai intunecata. Care porneste in fiecare dimineata ( de luni mai ales) cu pletele negre in vant, ca o Medusa periculoasa. Cu privire apriga de hun ( well, da, mai sunt si hun si vizigoata uneori, nu numai ostrogoata, depinde de zilele saptamanii). Care are o sabie cu taisul inmuiat in venin, ascunsa in gentuta din catifea reiata.

Si pe care filmul "Irreversible" nu a socat-o. :-oooo. Ok, scena cu extinctorul m-a facut sa-mi bag capul sub perna, este adevarat. Dar ma asteptam sa ajung acasa si sa tremur de frica sub patura, sa ma gandesc numai la ce am putut vedea in film.

In schimb acum am privirea senina si clara, privirea omului care admira un fluture pe o floare rochita randunicii. Si sunt sigura ca o sa adorm cu la fel de multa seninatate. Se pare ca uitatul la prea multe filme hallmark in miez de noapte si-au pus amprenta asupra mea si acum nimic nu mai mai poate soca :P. ( ok, nu ma credeti, pe hallmark ma uit doar la crimele din midsomer)

linkul pentru film - (http://www.imdb.com/title/tt0290673/

Aici se construieste

Eu nu ma pricep, dar macar ma chinui. Sa am si eu un template decent, ca tot omu'. Sper sa nu ma pomenesc ca raman fara blog. Acum cateva minute, de zapacita ce sunt, in loc sa dau save new settings am dat delete blog :D, care este un pic mai jos de save. Noroc ca m-am dezmeticit inainte sa dau republish. Avand in vedere ca oricum fac lucruri tot in corel ( am si fotosop dar mi-e lene sa-l instalez :D) care ma enerveaza atat de tare incat imi vine sa-i zic vreo doua , nu prea ies lucruri de calitate. Asa ca anunt oficial ca incepand de azi blogul meu intra in reconstructie. Va cam fi santier pe aici, asa ca daca va murdariti pe picioare de moloz cand il vizitati, sau trebuie sa va feriti de galetile care cad de pe schele, nu este vina mea. Eu am pus anunt.

:)

from boyknitsworld

Tatii de fete si minciuna merg mana in mana

Relatia mea cu tata a fost foarte aiurea cam pana cand am intrat la facultate. Probabil pentru ca fiind lumina zilelor lui nu mai stia cum sa aiba mai mult grija de mine. Si sa ma tina din scurt. Daca ar fi fost dupa el, probabil ca astazi as fi fost inchisa intr-un turn si pazita de un dragon cu 10 capete, plus un cerber. Si n-as fi avut treaba cu baietii de nici o culoare, niciodata in vecii vecilor amin.

In facultate am facut un pic de psihoterapie experientiala de grup. Un grup numai de fete cu un psihoterapeut barbat. Toate bune si frumoase. Terapia mergea struna. La fiecare intalnire una dintre noi plangea. Din cand in cand, coplesita de multimea problemelor pe care inainte nici nu le stia ca le are, cineva renunta sa mai vina.

A venit si momentul meu sa plang. Cand a venit vorba de exercitiul cu scuipatul. Trebuia sa scuipam pe o tabla. O chestie destul de tabu pentru o domnisoara rafinata si delicata. Sa scuipi cu sete pe o tabla si sa privesti apoi cat de tare ti-a reusit operatia, de fata cu un barbat ( destul de carismatic as putea spune) nu este chiar simplu ( chiar daca pare floare la ureche). Eh, pornind de la asta, de la ce ai voie si ce nu ai voie, ce ai invatat sa faci si sa spui, am ajuns in valtoarea problemelor mele cu tatal meu. Care in timpul liceului era foarte sever. Cu cat se incapatana sa ma tina mai din scurt, cu atat deveneam eu mai maestra in a-i ascunde ceea ce faceam.Adevarul este ca nu faceam multe prostii.

Dar el ma suspecta de foarte multe ori de cel mai rau. Ii intrase in cap ca anturajul meu( niste fete obisnuite, nu chiar oile negre ale liceului) ma va tara pe calea pierzaniei. Se pare ca in ochii tatalui meu eu eram un fel de zombie executant, fara pic de creier. Nu stiu de cate ori nu m-a alergat prin casa, amenintandu-ma ca de acum inainte nu mai ies din casa decat cu mama si cu el, la o cofetarie. Din cand in cand. In putinele momente cand n-o sa stau in casa si o sa invat. Pentru totdeauna. Ma si vedeam la 30 de ani, iesind in oras, la o prajitura cu frisca, flancata de ambii parinti, imbracati cumva in uniforme de bad guys tip matrix.

Din cauza lui ajunsesem sa mint foarte mult. Chiar si cand era vorba de cele mai nevinovate lucruri. Adevarul este ca tot exersant,incepuse sa-mi placa sa mint. Era mult mai interesant sa nascocesti o alta realitate. Si minteam pe toata lumea.

De exemplu intr-o seara urcandu-ma in lift cu un mosnegut care vorbea incalcit n-am auzit la ce etaj vrea sa opresc pentru el. Si cand el a repetat, intrebandu-ma nepoliticos daca sunt surda i-am zis ca nu sunt surda dar de fapt nu sunt romanca si nu inteleg bine limba romana. Ca eu sunt de fapt din Algeria si vin in vizita la o colega. Din fericire faza cu minciunile a trebuit sa se opreasca la un moment dat. Inconstientul meu se simtea atat de vinovat pentru faptul ca o tot tinea intr-o minciuna incat a zis stop.

Intr-o zi, refuzand o invitatie la o petrecere pe motivul ciudat si stupid, inventat pe loc ( ca nu merg prea bine pentru ca mi-a intrat din greseala un ac maaare, de masina de cusut, in picior), ce sa vezi? Chiar am patit asta. Orice minteam, se adeverea si era nasol pentru mine. Asa ca m-am invatat singura minte.

Deci psihoterapia mi-a prins bine. Dupa ce am plans de a sarit camasa pe mine, mi-am iertat tatal si acum mi se pare amuzant cand incearca sa aiba acelasi comportament super protectiv cu mine. Ma rog, acum imi da mana din moment ce nu mai are ce sa-mi faca. Dar m-am obisnuit cu ideea ca pentru el eu o sa fiu mereu o fetita mica ( chiar si atunci cand o sa am copii). De asemenea acum mint moderat, ca un om normal. Deci deocamdata happy end.

Ce poate fi mai sinistru decat un ursulet fara fatza?

Regrete

Cu nesfarsita tristete observ ca ma transform intr-un om mare. Oricate drumuri ocolitoare as face. Imi lipsesc perioadele mele ciudate. Acum am o viata ca o apa calduta. Ca o baie in luna mai. Cand stai in cada, cu capul rezemat de marginea baii. Cu pisoiul incurcat in parul tau. Si cu o vrabie uitandu-se fix la tine, pe geamul mic, deschis. Care se uita critic la corpul tau, ca orice vrabie care a vazut perfectiune la viata ei. Printre raze de soare de ora 4 dupa amiaza, primavara spre vara. Adica am o viata ok, dar exista aceea rutina si comoditate care sufoca o anumita parte a mea, care imi era draga. Care ma facea in vacante, cand n-aveam bani, sa-mi pun rucsacul in spinare, sa ma prefac ca sunt turista din Polonia si sa ma duc in diverse locuri din Bucuresti ( cum ar fi Berceniul). Sau care ma facea sa observ. Sosetele rosii ale batranului printre florile de piatra siclam, galbene si portocalii. Acum nu prea mai observ nimic. Unul din colegii mei are cercel in limba si mi-a luat 4 luni sa observ asta.
Inainte eram mult mai preocupata de cum sa-mi indeplinesc dorintele. Si sa inventez metode stranii pentru asta. Cum a fost de exemplu descoperirea cosului de gunoi magic, care era de fapt un portal de indeplinire a dorintelor, sub acoperire. Trebuia doar sa arunci un biletel cu dorinta ta scrisa pe el la gunoi. Nimeni nu si-ar arunca dorintele la gunoi. Numai eu. Pentru ca observasem intr-o primavara, ca o creanga uscata aruncata la gunoi, in urmatoarele zile era tot acolo, dar inflorita. Probabil isi pusese dorinta sa reinvie. Toate dorintele aruncate acolo s-au indeplinit. Dar intr-o zi cosul de gunoi, la fel de portocaliu si ordinar ca altele, a disparut. Si cam de atunci am inceput sa nu ma mai joc. Din pacate.

surrealist art by Pablo Weisz Carrington

from: here

korean art

from here: http://www.kcaf.or.kr/art500/sub/main_exh_artist2.htm

conversatii

"Only if you go to the right sites."

Little boy: Mom, can I download you?

--Barnes & Noble, Astor Place


Boy: I'm scared of skeletons.
Chick: How come? They're just bones.
Boy: No, evil ones. Like pirate skeletons.

--Port Authority

Chick #1: One of my earphones on my iPod is completely busted.
Chick #2: Why? Do you listen to it really loud?
Chick #1: Yeah, on the subway. I try to drown out the noise.
Chick #2: I wish they made iPods for the nose so you could drown out the smell.

--Life Cafe Nine 83, Bushwick

overheardinnewyork

kelly mark

salt & pepper chess

ireally should

mammatus clouds

from: http://www.hprcc.unl.edu/nebraska/june2004hastings-mammatus.html

Mammatus are pouch-like cloud structures and a rare example of clouds in sinking air.Sometimes very ominous in appearance, mammatus clouds are harmless and do not mean that a tornado is about to form; a commonly held misconception. In fact, mammatus are usually seen after the worst of a thunderstorm has passed.As updrafts carry precipitation enriched air to the cloud top, upward momentum is lost and the air begins to spread out horizontally, becoming a part of the anvil cloud. Because of its high concentration of precipitation particles (ice crystals and water droplets), the saturated air is heavier than the surrounding air and sinks back towards the earth.

The temperature of the subsiding air increases as it descends. However, since heat energy is required to melt and evaporate the precipitation particles contained within the sinking air, the warming produced by the sinking motion is quickly used up in the evaporation of precipitation particles. If more energy is required for evaporation than is generated by the subsidence, the sinking air will be cooler than its surroundings and will continue to sink downward.The subsiding air eventually appears below the cloud base as rounded pouch-like structures called mammatus clouds.Mammatus are long lived if the sinking air contains large drops and snow crystals since larger particles require greater amounts of energy for evaporation to occur. Over time, the cloud droplets do eventually evaporate and the mammatus dissolve.Mammatus typically develop on the underside of a thunderstorm's anvil and can be a remarkable sight, especially when sunlight is reflected off of them.

by Nicoletta Ceccoli

from: http://www.artling.it/ceccoli.html


by Eva Montanari

from: http://www.artling.it/montanari.html

Am infectat-o si pe criz cu virusul "diamonds and rust"- joan baez asa ca toata ziua buna ziua ii obligam si pe ceilalti din agentie sa asculte melodia. Apoi ne ducem acasa si ascultam din nou. Asta si pentru ca Alin, dragul nostru art director, ne-a inspaimantat de cate ori poate sa asculte "eye of the tiger" in interpretarea unui talentat concurent de la american idol. Inainte ne punea la nesfarsit informer- snow sau saber rider. Dupa cum vedeti avem gusturi "clasice" in materie de muzica :P.

lovelyyy

tableshirt

the filepecker

bucketseat

i love this site
www.details-produkte.de

This product offers two lives. The user looks forward to the end of one, with the beginning of the other. Once the lightbulb has burnt out, a wineglass comes to life.

from here

Sunt un monstru

Nu stiu de ce si-ar dori cineva sa fie iubit de mine. Cand iubesc devin de un egoism nemarginit ( dar evident niciodata nemarturisit). Incep sa nutresc dorinte ciudate si rele. As vrea sa i se faca urechile de capcaun, ca niste palnii, sa inceapa sa aiba cat mai putin par in cap si dinti de castor. Acasa la el verific daca apa este indeajuns de calcaroasa astfel incat in timp sa inceapa sa aiba piele de foca. Sa nu se mai uite nici dracu' la el si sa fie al meu, numai al meu. Si sa-i zic: " Mda, te-ai cam uratit, dar nu-i nimic, eu te iubesc oricum". Desi, cu toate astea, ii vreau tot binele din lume in restul timpului.

Katherine Harvey

steel binding wire sculptures

from www.candidarts.com

o_O

Exemplu de playlist de la mine de acasa ( playlist care imi lipseste extrem de mult la serviciu):

CocoRosie - Good friday
Incubus - Here in my room
Breaking Benjamin - So cold
Unknown artist - In casuta din padure
Embrace - Gravity
Mandalay - Beautiful
H.C.Andersen - Craiasa zapezii
Moby - Whispering wind

...si tot asa

ps: si din cand in cand playlistul este intrerupt de niste strigate sangeroase de troll, din world of warcraft.

Postul despre Bau Bau

Asa cum promiteam intr-unul din comentariile de la postul " la tzara" scriu un post despre toti bau-bau-ii cu care ma speriau cei mari. Bunica mea avea doi bau-bau preferati. Omul cu sacul mare nu avea prea mare influenta asupra mea. Cand pomenea de el deveneam mereu curioasa si intrebam: Unde e? Cand vine? Asta pentru ca eu aveam in minte coperta lui "Robinson Crusoe" si-l vedeam pe omul cu sacul mare imbracat intr-o haina la fel de tepoasa si cu umbrela. In plus eram curioasa cam cati copii ar putea sa intre in sacul mare si daca se sta comod acolo. Bunica ma mai speria cu baba cu papucii mari. Baba cu papucii mari era un om in carne si oase. O batrana care lucrase la circ si avea niste haine foarte ciudate cand se ducea la piata. Mai ales papucii mari, asemanatori cu papucii turcilor si ai clovnilor ieseau puternic in evidenta. Batrana aia arata groaznic, asa ca de ea imi era cam frica. Acum ma gandesc ca daca bunica m-ar fi speriat cu baba cu papucii mari si cu sacul mare ar fi fost cea mai cumplita sperietura pentru mine. Pentru ca eram convinsa ca daca baba m-ar rapi, m-ar duce la circ unde ar trebui sa fac giumbuslucuri la trapez pana as cadea in cap si as muri ( si vedeam cum ar trece si niste cai peste mine, ca sa fiu sigura in imaginatia mea ca ala ar fi fost sigur sfarsitul). Foarte tare ma speria si bunica de la tara cu povestirile cu draci si comori ascunse de draci care aduc ghinion ( dupa care oricum sapam pana gaseam oase ingropate de cainele Azorica). Si cum noaptea, care oricum era atat de groasa si smolita ca nu vedeai la doi pasi, aparea mereu in fata casei un caine negru cu ochi injectati, eram convinsa ca dracii sunt foarte reali si apar sub diferite infatisari. Mai existau si povestile cu fantome-vampiri. Dar alea erau mai rare. Si in care ajunsesem sa cred dupa ce intr-o dimineata senina de vara, ducandu-ma in cimitir cu bunica, am vazut un mormant intredeschis. Iar in intunericul de sub piatra trasa la o parte se vedea miscandu-se ceva. In plus toata iarba din jurul mormantului era parjolita. Si in linistea din cimitir parca s-a auzit un geamat ceea ce m-a facut s-o zbughesc de acolo.
In rest ma mai speria o povestire numita "Mana Neagra" despre un barba albastra care isi tinea nevestele ucise intr-o camera. Ei bine eram convinsa ca Mana Neagra locuieste intr-un bloc de vizavi, unde era mereu intuneric si unde nu existau perdele la geam.

war art

Dancer ( inspired by Michael Jackson)
by Goncalo Mabunda



The bird that wants to survive
by Fiel dos Santos
These sculptures are made out of weapons.

from: http://www.globalgang.org.uk/games/diy/

otake shigeo

http://www2.tky.3web.ne.jp/~aokigaro/gallery/g_ootake/otake.html