Ma tot gandeam la cum ma percep pe mine oamenii. Unii ma vad ca pe o persoana calma si linistita, care-i linisteste si pe ceilalti. Altii ma vad ca fiind o persoana agitata, un fel de zvarluga :P. Eu habar n-am care este adevarul.
Stiu doar ca sunt o persoana care merge repede ( a trebuit sa ma obisnuiesc de mica, pentru ca tatal meu care ma ducea la scoala facea pasii foarte mari si trebuia mereu sa fug maruntel pe langa el), ca de obicei merg incruntata si foarte ocupata ( ma rog, asta mi-este de mare folos cand ma intalnesc cu persoane care nu-mi plac si fata mea ocupata le transmite ca sincer, nu am timp de ei :P). Cand merg cu mama pe strada o zoresc mereu: "hai mai repede, de ce mergi ca o furnica?". Cand m-am intalnit cu un fost prieten ca sa ne plimbam prin Herastrau, am reusit sa-l grabesc atat de tare incat am facut ocolul intregului parc in mai putin de 20 de minute.
De obicei ma poti intalni alergand: prin casa dupa pisic, cu ceaiul de musetel in mana, incercand sa-i oblojesc intepaturile de albina, prin magazine, proband haine intr-o mare viteza si in tinerete ma mai puteai intalni fugarind baieti. Acum m-am potolit, varsta isi spune cuvantul! :P
7 comments:
m-am surprins si eu ca pur si simplu o iau la fuga cand ar trebui sa ma plimb incet si frumos prin parc. asta e trist.
Vreau si eu o plimbare prin parc....
Cred ca de fapt ai lucruri mai bune de facut decat sa te transporti dintr-un loc in altul...
Keep running, Irene! ;)
heh, ce chestie... acum vreo 10 ani prietenii mei se-mpărţeauîn doo găşti: unii care mă vedeau ca pe cel mai agitat om din lume (lumea lor) şi alţii care mă vedeau mai lent decât un melc care mimează creşterea ierbii. adevărul era la mijloc: eram ardelean :-)
probably me: nu pot sa zic. eu sunt o gentlemena :P
andreiard: stiu ce vrei sa spui. unul dintre bunicii mei era ardelean.
si acum cum esti? ( sau cum esti vazut)
acum? ca un căutător. permanent. m-au ginit! :-)
Post a Comment