Thursday, January 04, 2007

U(n)mar

Cea mai sigura parte a corpului: umerii. Fie ca sunt rotunzi ca merele pe jumatate verzi, ascutiti ca niste ace de gamalie, luciosi ca niste polonice, aspri si rosii ca niste colturi de casa din caramida, sau moi, ca nasurile de burete ale papusilor de teatru, cu ridicaturi si cucuie, ca niste domnisoare desenate de Picasso. Iti poti sprijini fruntea de ei, sau urechea. Ei estompeaza zgomotele de televizor, de conversatii, scartaitul parchetului si rotunjesc in norul de fum de tigara o bresa de aer respirabil. Miros a piele calda si sapun, a tesatura de mercerie, a canapea catifelata, a etichete, a nasturi luciosi, pe care-i poti rontai daca te simti copilareste fericit. Iti poti freca de umeri ochii obositi, iti poti inmuia obrazul de forma lor tare si poti da repede din cap, pana cand te ciufulesti si nu mai vezi nimic din cauza parului. Pe un umar poti adormi si-l poti saruta prin haine.

14 comments:

Anonymous said...

ai atita dreptate..

gigix said...

si uneori se mai si rup :/ cum? pur si simplu. aviz amatorilor.

Costin said...

Ummm. Kinky! :)

Costin said...

Scuze ca am semnat cu cealalta pagina... nu mi-am dat seama :)
Mesajul ar fi fost acelasi :P

Anonymous said...

Foarte simpatice cugetari. Imi aduc aminte de Medeleni shi Ionel Teodoreanu. :P

astroid said...

te-ai indragostit ?

cristina said...

:)

Irene said...

?? nu :(

Anonymous said...

frumos

I-dana said...

ce dragut, mi-a placut tare! :-)

andaa said...

Imi place stilul tau. te voi citi cu placere si mi-am permis sa inscriu blogul tau in pagina mea.
Chiar daca sunt ,, tarfa blogosferei''...
la buna citire

Tear said...

Si cea mai frumoasa... ochii :)

arhitectul said...

din nou, foarte frumos, irene!

Irene said...

multumesc :)

andaa, welcome! :)