La un concert nu se poate sa te duci sa stai pe scaun, comod, sa ai oxigen din plin si loc sa te zbantui. La un concert trebuie sa stai cat mai in fata, in inghesuiala, langa fete tinere si transpirate care fac pogo. Sa stai si sa dai din coada ca o sardina langa alte sardine mai mari ca tine. Sa-ti faci nervi pentru ca esti mica de statura si in fata ta se inalta ca niste ulmi baieti inalti, cu par inalt, care-si tin prietena in carca. Si te distrezi chiar daca vezi doar franturi din cei ce canta pe scena : o pleoapa, un deget, un capat de chitara( pe tobosar nici nu ai sperat vreodata ca ai putea sa-l vezi. Nu-ti mai pui probleme ca sonorizarea este nu stiu cum, ca organizarea este la pamant, ca ai putea sa mori deshidratat pentru ca nu ai cum sa iesi si sa-ti cumperi un pahar de apa - ar inseamna sa-ti pierzi locul si sa nu-ti mai vezi poate niciodata prietenii.
Un concert se traieste in timp ce te zbantui si langa tine topaie si sar si tipa ca disperatii altii ca tine si-ti dau coate in cap si in burta si te calca pe noii si albii tai snicarsi adidas. Si stai numai cu mainile pe sus si urli pana cand te doare partea dreapta a capului sau incepe sa te doara inima. Si dupa ce faci o pauza de un minut iar tipi si sari si te zbuciumi. Inveti cum sa supravietuiesti fara aer si binecuvantezi fiecare pala de vant care reuseste sa ajunga jos, la tine si sa-ti rasfire o suvita pe frunte. Inveti sa nu-ti pierzi locul cand multimea se impinge in tine si alti oameni comploteaza sa te impinga in spate. Canti chiar daca stii sau nu versurile, te agiti chiar daca mai ai sau energie si apoi ajungi acasa cu durere de sale, genunchi tepeni si te miri cum rezista oamenii care se duc toata ziua-buna ziua la concerte.
Si cu toate astea, un concert este minunat :)
15 comments:
Un concert te face intotdeauna sa revii pentru mai mult. Sa fii sardina e parte din show, pentru ca artistii nu canta chiar asa in fara oricui. De aia, sardinele sunt fiinte evoluate de-a dreptul.
daca n-ai prieten sa te tina in carca...
o sardina este intotdeauna mai mult decat o simpla sardina.
hm, poate uneori sa nu ai prieten sa te tina in carca este o binecuvantare.
se povesteste ca o fata avea un prieten care o tinea in carca la un concert. oamenii cei mici din spatele lor i-au cerut revoltati, dar politicos la inceput, sa dea jos prietena din carca. voiau si ei sa vada. pentru ca au fost refuzati, unul dintre ei a spart o sticla de bere in capul fetei.
Nu sunt genul de om care sa mearga la concerte. Cu atat mai mult cu cat am citit si descrierea ta...
Cine stie, pentru unui o fi fun sa fii sardina.
te duceai si tu frumos in spate, aer, loc cacalau, beai bere fara sa stai la coada... eu asa am facut, de la "every you and every me" (presupun ca pe la jumatatea concertului).
de-asta prefer eu concertele la Sala Palatului, alea old style, cu bilet si locuri.
De obicei sunt comoda, mofturoasa, am nevoie de tot confortul din lume. Am rare experiente de "sardina" dar si cand le am pica exact cand trebuie :). Concertul mi-a prins tare bine. Inertia tomnatica s-a mai atenuat :)
nebunia face parte din meniu. in curand, din spirit practic, o sa fie zone destinate tuturor categoriilor, de la scaune comode la balti de noroi pentru amatorii de senzatii tari.
cum naiba a ajuns sa sparga o sticla in capul fetei cand o tinea baiatul in carca ?
orson: pai la varsta mea, trebuie sa fie adolescenti cu tenisi si freze haioase ( am avut parul prins de parca ma duceam la tip top minitop) :P
calin: este foarte simplu sa sari un pic si sa trantesti o sticla in capul cuiva, chiar daca este mai sus decat tine.
Ce mi s-a parut interesant e ca am recunoscut-o la concert pe Irene, desi n-am mai vazut-o niciodata live pana acum. Parea destul de calma cand am 'zarit-o', bineinteles, asta se intampla inainte de a intra.
In alta ordine de idei, la concert s-au strans numai oameni interesanti, asta am observat-o si eu, totusi prea putini pt Bucurestiul asta.
O intrebare amuzanta din partea unei 'colege sardine': Cum poti sa joci sah in imbulzeala asta (de la intrare)?
Ei bine m-am plictisit ca in cele 10-15 min petrecute la intrare sa fiu impins, strivit, lovit, si mi-am zis ca poate o activitate recreativa ma ajuta sa trec peste acest moment neplacut. De altfel, daca n-ar fi trebuit sa ma intalnesc cu prietenii inauntru, as fi asteptat pana cand se mai degaja intrarea aia blestemat de ingusta.
Florin, este posibil sa fi fost eu. Desi cam in fiecare saptamana ma opreste pe strada cate un necunoscut si ma confunda. " mai tii minte, mi-ai vandut nu stiu", "am fost colegi de serviciu, nu mai tii minte?" "te stiu din lazar, erai foarte buna prietena cu monica!"
o.O
ce bine ca ai adus vorba... chiar vroiam sa scriu un post pe tema asta, cu precadere plin de injuraturi la adresa fetelor care sa urca pe umerii prietenilor, obturand o buna bucata de scena pentru cei din spatele lor... si pe mine m-a batut gandul sa dau cu sticla, pe bune. I HATE THIS STUPID HABIT!
I doubt it. Insa nu-mi place sa ma duc la oameni si sa-i intrebi ceva de genu' "Buna, tu esti tipa care scrie blogul ala misto...Aaa, si tie iti place Placebo? Ce coincidenta!";)
:))))) iti dai seama ca-ti dadeam cu poseta in cap :P
Post a Comment