Wednesday, August 02, 2006

Post deprima(n)t

Placebo - In the cold light of morning

Lumina rece a diminetilor mele

Cand ma trezeam dimineata sa ma duc la gradinita, ghiozdanelul cu un tenismen pictat pe el mirosind a mere si biscuiti, ploaie pe jos si frunze galbene ude. Zgomotul masinilor care treceau pe soseaua uda, eu aveam inima grea pentru ca era prea dimineata pentru plecarea mea. La gradinita - nici un prieten sau prietena si jucarii urate. Cel mai mult imi placea cosul de paine din setul unei bucatarii de jucarie. Era o palnie ce putea fi folosita si pe post de coif sau de cosh pentru crescatorii de banane de pe plantatie. Cuierul meu avea un pitic verde deasupra, asa stiam sa-l recunosc. Baluri mascate uneori, eu eram printesa indiana in rochie galbena si cu coroana arginitie de regina europeana.

Cand ma trezeam dimineata sa ma duc la scoala, dar eram tot foarte mica. Si parcul avea iarba acoperita de bruma, asa ca era de un verde albicios, aparte. Oamenii parcului ieseau din cabanuta lor, oamenii parcului pe care eu ii visam criminali, iesind imbracati in uniformele lor si omorand lumea din parc, asa ca tot verdele ala special era acoperit de sange, dar culorile se potriveau foarte bine.

Cand ma trezeam dimineata si eram in vacanta. Si ieseam in fata blocului de 11 etaje si ma uitam in sus la brazi. Si aerul tare, albastru si clar si se auzea din parc uu-itul acela specific avioanelor care trec, fara sa se vada. Conuri de brad cazute in tufele de crini si pe masini.

Diminetile cand te intorci de la discoteca. Esti cu prietenele, ai fata descompusa si rimelul invineteste si mai tare cearcanele. Baieti beti trec dansand pe langa tine, dar esti prea obosita ca sa te temi de ei. Prietenele tale au prieten, numai tu nu ai pe cineva. Asa ca oboseala este de doua ori mai mare.

Diminetile cand te intorci din discoteca de mana cu baiatul pe care il iubesti mult, mult si care tocmai ti-a spus ca se simte cu tine in siguranta. Si tu esti cam beata si ti se pare ca plutesti pe langa el. Dar te agati de bratul lui si nu te impiedici, ba din contra te trezesti si incepi sa vorbesti despre cum sunt capsunile cel mai minunat lucru din lume.

Diminetile cand te intorci de la petrecerea de Anul Nou. Nu iei taxiul, iei autobuzul. Este frig, pe jos este plin de petarde moarte, alti oameni se intorc la casele lor ca niste umbre infrigurate. Parca esti pe taramul ceturilor in statie, pana astepti sa vina autobuzul. Ti-este sete pentru ca ai baut si vin si sampanie si bere si whisky. Este al nu stiu cate-lea an nou pe care nu l-ai petrecut cu cineva. Te duci acasa, la patul tau si la bradul impodobit si te simti mai singur ca niciodata.

Diminetile cand te intorci de la o petrecere alaturi de cineva pe care nu-l placi si te intrebi ce cauti langa el. Ii vorbesti fara entuziasm si nu-l lasi sa te sarute. Si iar te simti mai singur ca niciodata.

Diminetile cand te intorci acasa dupa ce ai dormit toata noaptea in bratele lui si el te conduce acasa, facand glume proaste si simti cum se uita la tine si in loc sa o vada pe femeia pe care a tinut-o in brate, vede o femeie obosita si suparata de glume proaste. Si ar trebui sa fie cum trebuie, dar nu este.

Lipsesc niste dimineti. Am povestit doar despre cele cu lumina rece, uneori albastruie, alteori verzuie.

17 comments:

andressa said...

Diminetile cand te trezesti singura. Si te simti singura. Pentru ca nu ai cui sa faci ceai.

cxmtl said...

asta e motivul pentru care nu ma mai duc in cluburi prea mult si incerc pe cat posibil sa fiu tot timpul in compania cuiva de sarbatori... pana acum a mers cat de cat. Urmeaza sa trec pe lista sa beau ceva mai putin, dar inca lucrez la asta. Tryin to cheat myself out of this one, maybe itll work

gigix said...

poze. de cand erai copil, ai? mai pus pe aici? e prea mult?

Nichita said...

...diminetzile nu au gust dar le simtzi..ptr a ma exprima fals prtetntios: e vorba de olfactivul matinal. Eu nu le mai miros fiind pasare de noapte, cred k ar trebui sa'nvatz sa fac k bufnitza, si lungesc somnul.
... diminetzile postate sunt deprima (n)te sau perimate ..."...It's 4 in the morning and NY is cold/"
...ma colorez nostalgik daca vb de diminetzile'mi
...cu tzatzele de la tejghea(casa)no problem. Tu auzi stereo iar ele intzeleg mono. Se intimpla sa auzi bine ceea ce nu intzelegi dar mai grav e sa intzelegi prost ceea ce auzi. Se lipeste bine la tine concertul. Povesteste la noi cum a fost. Asa cum reuseste sa'nregistreze ochisorii aia dulci amarui.

Anonymous said...

multumesc...

alexa said...

pare-mi-se mie ca blogul asta e remediul tau pt singuratate si tristete.
printre randuri, ne tratezi de aste metehne si pe noi....

lady of the lake said...

mi-a placut asta :"simti cum se uita la tine si in loc sa o vada pe femeia pe care a tinut-o in brate, vede o femeie obosita si suparata de glume proaste."
so true. e momentul "cand nu mai are rost".

orson said...

o relatie are destule greutati peste care trebuie sa treaca, de ce se incapataneaza lumea sa ii mai dea una?

vorbesc de presiunea data de singuratate. nu sunt adeptul ideii ca o persoana e doar o jumatate care asteapta cealalta jumatate. pentru a avea mai multe sanse la o relatie reusita, intai si intai un om (ca e barbat sau femeie) trebuie sa accepte ca exista si starea de singuratate si sa invete cum sa fie multumit/fericit/linistit si de unul singur.

mi se pare fortat sa iti cauti prieten/prietena. mi se pare mai bine sa fii fericit si sa vina cineva sa te faca si mai fericit decat sa fii nefericit si sa vina cineva sa te salveze.

e greu sa fii singur. dar asta nu e un motiv sa fie fortate lucrurile. te pacalesti singur si ajungi sa crezi ca o situatie in care iti e mai bine decat inainte e maximul la care poti ajunge, chiar daca nu esti complet fericit.

nu ai cui sa faci ceaiul dimineata, numai tu nu ai pe cineva cu care sa te tii de mana cand vii de la discoteca... si ce te faci cand esti cu cineva caruia nu-i place sa fie trezit dimineata mai devreme cu 5 minute doar ca sa bea o cana de ceai, sau nu-i place sa mearga la discoteca? probabil se ajunge la reprosuri...

ce incerc eu sa spun (si nu prea reusesc sa zic in cuvinte) e ca in momentul in care nu ai nevoie de cineva care sa te ajute sa fii fericit (cineva caruia sa-i faci ceai de exemplu), atunci nu pui presiune pe umerii persoanei cu care faci pereche si tot ce face el/ea ca tu sa zambesti e natural si surprinzator, e ceva de care nu ai nevoie dar care te face sa te simti extraordinar, e ceea ce te face sa continui relatia.

gigix said...

hip-hip hoorey for orson

Irene said...

andressa: i know :)

gigix: sigur ca am poze de cand eram copil, dar nu prea cred ca are sens sa le postez.

orson: unele persoane suporta mai rau singuratatea, nu are rost sa le judecam. oricum, postul meu nu a fost scris pentru ca ma simteam singura, ci pentru ca melodia imi adusese aminte de toate starile astea si aveam un sentiment de parasire ( care e altceva decat singuratatea, e un amalgam de amaraciune si melancolie). dar numai melodia e de vina pentru starea aia! suna exact ca lumina rece de dimineata.

Probably me said...

Sigur că nu are rost să pui pozele de cînd erai mică. În afară de cazul în care sînt amuzante, ca să rîdem de tine. Rîsul face bine la sănătate.

luli said...

true true, orson.
vezi andre moreau. sau ai citit deja? ;)

Anonymous said...

Mai trist e cand, desi ai pe cineva, te simti la fel ca si cand n-ai avea pe nimeni. Si nu pentru ca acel cineva nu e in regula(poate fi foarte in regula... cel mai in regula), ci pentru ca asa esti tu. Suficient tie.
Momentan mi se pare cea mai trista situatie in care s-ar putea afla cineva.

ovydell said...

...dimineata cand m-am trezit singur doar cu mirosul de pe perna alaturata si adormi la loc cu nasu in perna aia...

april_sea said...

iti doresc sa poti scrie si despre diminetile care lipsesc.
si diminetile sa-ti fie altfel, nu singuratice si crude. sa-ti fie asa cum ti le doresti.

koma said...

chestia cu autosuficienta sau orice alta reteta prin care poti sa fii fericit singur e o suma de prostie, ignoranta, naivitate si boli.

suntem fiinte sociale, suntem proiectati sa traim in grupuri. evolutia speciei, careia ii datoram toate aceste frustrari, regrete, nemultumiri este rezultatul comnunicarii intre indivizi. cat despre magnetismul m<-->f nu cred ca are rost sa amintesc. orice lipsa, chiar temporara, a acestui reflex e o boala.

dintre toti, Anonymous este de departe cea mai nefericita [and i know 4 sure].

concluzie:
daca tot ne pretindem dejtepti, hai sa facem cumva sa ne fie bine, altfel, "fericiti cei saraci cu duhul" devine hitul saptamanii.
(si eu lucrez la asta!)

mishu said...

Diminetile mele...ma trezesc...nu fac nimanui ceaiul...fac un dus fierbinte...si ma f*t in ea de depresie matinala...ca viata e prea scurta ca sa-mi fac alte probleme in afara de-a sta cu ea protap...