Despre de toate si nimic

Treceam azi prin casa pe langa un prelungitor de priza. Mancam dulceata si aveam ganduri catastrofice si stupide precum "cum ar fi sa trec pe langa prelungitorul asta si sa plang amarnic si in loc de lacrimi sa plang cu visine din dulceata care sa cada in priza si sa faca o mare explozie"

Inainte de vacanta eram foarte obosita. Acum dupa vacanta sunt la fel de obosita, numai ca este alta oboseala. Dimineata imi ia atat de mult sa ma pun pe picioare. Si n-am conditii :(. Asa as vrea sa pot sta si eu in fiecare dimineata, in baie, intr-o liniste absoluta, cu o masca de argila netrata chimic, cu fractii predominant argiloase, avand diametrul granulelor sub 63 microni, pe fata. Sa aud doar clipocitul apei si tipetele randunicilor care au cuiburi in curtea interioara dintre cele patru blocuri. Dar nu-mi pot permite acest lux pentru ca traiesc intr-un bloc lipit de alte blocuri si baia imi este plina mereu de glasurile altor oameni. Aud voci :P

Dar azi dimineata am avut placerea sa-mi incep ora 9 cu Faramitza Lambru, ieri mi-am inceput-o cu mama cea isterica care tipa zilnic la copilul ei " Ami, idiotule, vorbeste frumos cum te-am invatat!", alaltaieri cu doua tipe care faceau tocanita(in baie???) si-si barfeau nu stiu ce colega. Toate ferestrele care dau in curtea interioara sunt de bai, de aceea nu inteleg de ce unii oameni gatesc in baie sau au messenger in baie. Cand nu aveam net auzeam mereu sunetul cristalin de messenger cand eram in baie si o ura napraznica ma apuca fata de oamenii care nu numai ca au net, dar au net pana si la toaleta! Intr-o noapte m-am distrat ascultand 4 baieti care vorbeau pe un chat cu niste tipe carora planuiau sa le dea teapa si tipau entuziasmati unul la altul instructiuni, vadit mandri ca sunt prieteni unii cu altii si sunt pe aceeasi lungime de unda cand este vorba despre cum sa cuceresti o fata.

Este rau ca am inceput dimineata sa am ore fixe. Intre ora aia si aia mananc, intre ora aia si aia fac baie. Pisicul m-a urmarit si si-a notat intr-un carnetel programul meu, cu un ciot de creion sterpelit din cana mea cu carioci si stilouri care nu mai merg si pe care il inmoaie cu limba ca sa scrie mai bine. Mi-am dat seama de asta azi dimineata cand, iesind cu 2 minute mai devreme din baie, l-am gasit intorcandu-se pe geam de pe pervazul ferestrei. El avea figura vinovata, eu figura furioasa. O sa-i gasesc carnetelul si ciotul de creion si o sa i le confisc! Nu vreau sa am nici un Icar cu mustati in familie.