Monday, March 19, 2007

La picioare

Picioarele sunt caraghioase, pentru ca seamana cu niste palmieri desenati stangaci. Unii oameni merg ca in filmele mute, grabit si repezit; ei au picioare alb-negru. Alti oameni merg labartati, cu pasi mari, ca niste compasuri pe caiet cu patratele. Unii oameni merg saltat si topait, ca mingea pe genunchiul portarului. Altii serpuiesc ca iedera pe casa de pe strada cu gradinita nr 123. Iar altii isi tarasc calcaiele, scartaind cat se poate de des; ei sunt oamenii care, daca ar avea masini, ar pune mereu frane brusc, de dragul sunetelor stridente.

Interesant este sa urmaresti moduri de sarit peste balti. Unii sar ca niste pinguini, cu burta inainte, altii ca niste pui curajosi dau din maini ca sa-si faca avant, altii ocolesc si merg tacticos, te astepti sa si scoata o pipa sa o fumeze usor, atat de tacticosi sunt. Altii sar ca niste leoparzi de parca de partea cealalta a baltii ii asteapta o gazela. Ei sunt in limbajul meu "pradatorii de balti". Daca le-ai sufleca pantalonii ai vedea ca au pe piele pete de leopard.

Picioarele sunt minunate. Oare ce or face unele picioare la ora asta? Cele in gips stau in casute albe, in concediu, varuiesc de zor in apartament. In piciorul meu stang latra de zor o muscatura de caine. Un picior incearca sa ajunga la o vaza cu narcise, sa miroasa si el galben de primavara. Din pacate, oamenii cred ca picioarele sunt doar ele instrumente de mirosit si nu care au nari de mirosit ele insele. Un alt picior priveste lumea printr-un dunga rosie si-si doreste amarnic un aparat de fotografiat. Iar alte picioare pur si simplu dorm, dand din degete, sau danseaza in pantofi butucanosi sau merg grabite, pe strazi cu posibili hoti, fac cumparaturi ( conopida si coca cola) sau au gasit un fistic pe covor si-l rontaie usor, in timp ce capul de la sfarsitul corpului se uita la un film.

12 comments:

aglomerarispontane said...

tristetea ta aude nenăscuţii câini pe nenăscuţii oameni cum îi latră.

am mers ieri pe străzile bucureştiului cu zacuska senzual şi nu îmi venea să cred că nu ştiu al cui e versul ăsta.

mi-am dat seama dup-aia că eu am crescut printre oameni care îl aveau pe nichita pe pereţi ca pe nick carter.

ovydell said...

Frumos..."i can see" e serialul meu preferat :)
Picioarelor mele le place pe nisip la apa sarata si adora sa iasa noaptea de sub patura la racoare.

brand new friend said...

comentarii cu tineri ametiti nu publicam deci :)

Irene said...

ce comentarii cu tineri ametiti? n-am primit nici un comentariu de genul asta :-\

brand new friend said...

ba da dar eram la fel de ametit ca joi si n-am vazut ca l-ai publicat la post-ul an-te-rior... mea culpa

Irene said...

:P

Irina said...

Picioarele mele se plang mereu de frig si se strecoara langa singurele picioare prietene pe care le au si care le suporta pana se incalzesc.

Alexandru Ilie said...

Ale mele si-ar dori mereu iarba in loc de covor si cat mai putin plimbate pe jos.

Picticel said...

Picioarele mele sunt rasfatate: le place atingerea degetelor Lui si a coltilor pisoiului, iar iarna adora sa stea proptite pe bordul masinii, cu unghii rosii ascunse in sosete cu fete zambitoare, obosite dupa o zi pe partie :)

anami said...

picioarele mele sunt fotogenice... :)

Nimeni said...

dupa ce am citit postul tau.....am acordat o atentie mai mare picioarelor mele...
dupa o indelunga discutie cu ele, am ajuns sa cred ca sufera de multipla personalitate....daca o sa se hotarasca sa fie maini?

Irene said...

mainile nu sunt chiar atat de departe de picioare. ar fi mai ciudat daca s-ar hotara sa fie umeri de exemplu. ce o sa se intample cu degetele in cazul asta?