Ei bine sa presupunem ca sunt casatorita si am un copil si ar trebui sa supravietuim cu totii in padurea aia ticaloasa, de la capatul lumii. Si colac peste pupaza, barbatului meu ii cade in cap un bolovan de stanca in timp ce vaneaza cocosi de munte. Ei bine sunt sigura ca mi-ar trece orice urma de mila. Cred ca as fi in stare sa vanez cu mainile goale porci mistreti, sa jupoi scoarta oricator copaci ( tocanita de porc de mistret are nevoie si de ceva vegetal in ea, nu? :P) si sa pun capcane pentru potarnichi si pitulici. Totul pentru a avea ce pune pe masa noastra improvizata pe o piatra mare.
Ce sa-i faci, instinctul de mama si dragostea de nevasta ... :P
7 comments:
si eu care credeam ca vom fi impreuna pana la sfarsitul lumii.
acum imi e clar ce trebuie sa fac.
Da, să te fereşti de bolovani. :) Pentru că a "neglijat" să precizeze ce s-ar întîmpla dacă nu s-ar mai găsi nimic de mîncare în pădure şi singura sursă de proteină pentru ea şi bebe ar fi un malac, convenabil leşinat.
:)) haide maaaah, de ce faceti din mine si din bebe niste canibali :P
canibale :D
cum adica vana cocosi de munte? am impresia ca is protejati...
defapt sigur is protejati. de catre bolovani.
Daca structura si constitutia ta atletica iti permite sa-te luptzi cu " porcii "..e bine. Pulpitza de pitulice e buna? Alaturi de stanca rasare o piatra, aceeasi culoare si aceeasi durata iar tu ai transformat-o'n masa. Adaptabilo!
imi cer scuze pentru piatra, dar nu accept sa intind masa pe jos. prea multi microbi!
Post a Comment