Fiecare om are un lucru pretios pe lumea asta. Pentru mine, cel mai pretios obiect este carnetelul cu idei. Mi-am dat seama de asta brusc acum, cand era nevoie de niste idei mici si deosebite. Si m-a cuprins o dragoste materna puternica pentru el.
Carnetelul cu idei este un lucru atat de mic si zambitor. Intotdeauna are mainile din coperti calde si bluza murdara de inghetata. Carnetelul cu idei are de obicei un scris indescifrabil, mare, lataret ca un zambet de bucatar. Nu inteleg niciodata ce am scris initial, dimpotriva cand recitesc inteleg altceva si mai bizar. Daca acolo am scris de exemplu "prajitura care vorbeste cu gura plina" eu o sa inteleg ceva de genul " rastalmacirea povestii unui microb in trompa unei albine".
Nu pot trai fara micul meu carnetel cu idei pentru ca de obicei este plin de idei bizare si duse cu pluta, pe care nu le accepta sau nu le-ar accepta nici un client. De aceea 99% nici nu sunt pentru munca mea. Probabil pentru ca simt ca le asteapta un destin mult mai maret. Carnetelul cu idei doarme langa perna mea si are mereu un creion mic si subtire in el ( ideile bune o sa vina intotdeauna dintr-o mazgalitura parca scrisa in limba turca de un creion mustacios). Se plimba in geanta mea si uneori sta intre o periuta de dinti si un creion dermatograf.
Nu pot sa descriu ce stare de relaxare si seninatate ma cuprinde cand deschid carnetelul sa ma inspir din el sau sa mai scriu in el. Este atat de "al meu, numai al meu". Si ma surprinde intotdeauna.
Este posibil sa deschizi un carnetel cu idei si sa nu te mai simti singura? My Neverland :)
7 comments:
Irene, chiar si dupa mult alcool bagat in mine, I am in love with your writing :) Suna offtopic si este offtopic. Keep on, you're the best!
Mersi Radu :)
Laudele nu sunt niciodata offtopic :D
:P cateodata citesc carnetelul de idei si simt ca nu sunt eu cea care a scris acolo... ai simtit asta vreodata? :P
Blogul tau îmi evocă adesea muzica şi versurile primului album Pink Floyd, Piper at the Gats of Dawn, pe care ţi-l recomand călduros, in caz că nu l-ai ascultat. (De asemenea, caută şi single-urile Arnold Layne, See Emily Play, Julia Dream, ...)
;;) woodisor, da am simtit. cel mai frumos a fost insa cand am citit ceva care mi s-a parut f bun si m-am minunat ca am scos asa ceva din capul meu. dar s-a intamplat o singura data, e adevarat :P
whatnot: nu-l stiu, dar te ascult si o sa fac rost de el :)
ce misto ca la varsta asta sa mai ai inca carnet/agenda de idei. asta inseamna ca bocancul capitalismului n-a strivit chiar tot. super-misto!
am avut trei agende de idei, excursiile rare intre copertile lor sunt, cum ziseshi, fantastice. iar in jurnale, pfiu!, dureroase chiar, nedorite. tre' sa scrii mult ca sa lasi o dara care sa conteze cat de cat. si ne schimbam, ne schimbam...
ce misto ca postul meu a mai scos de la naftalina carnetele de idei :).
eu cand mi-am citit jurnalul din liceu mi-am facut multi nervi si m-am enervat. N-am mai vazut asa ceva! Scriam numai, dar numai despre baieti :(. Si era ingrozitor de plictisitor :(
Post a Comment