Thursday, July 13, 2006

Partea stanga a vietii

Cand m-am trezit dimineata, m-am pomenit ca azi capul meu vrea sa vada doar ce este in stanga mea. Nu pot sa-mi intorc gatul inspre dreapta fara sa am niste dureri infioratoare. Toleranta si rabdatoare am zis "hai, treaca de la mine capriciile astea ale tale, gat rasfatat" ( chiar daca asta inseamna sa fiu astazi un lup si sa ma intorc cu tot corpul cand traversez unele strazi, ca sa nu ma loveasca vreo masina).

Pot sa zic ca nu-mi place partea stanga a vietii. Aici sunt pisici de angora tunse, care se ascund rusinate sub masini pentru ca nu mai au costumas pufos, de mariner. Aici porumbeii sunt mult mai blanzi si prosti si se lasa calcati de masini. Iti incurci picioarele printre dude si corcoduse strivite de trotuar si cainii isi pierd mingiuta preferata pe sina metroului. Tot in metrou dai peste oameni ciudati, carora nu le plac degetele de la picioare dar nu-si pot lua privirea de la degetele altor oameni ( si se citeste in ochii lor ca le gasesc dezagreabile). Pe partea stanga este mereu innorat si copiii plang ca vor inghetata, dar nu le cumpara nimeni nimic. Iar cuburile de gheata sar nervoase din cutia lor, incercand sa loveasca fata unor oameni inocenti care vor sa-si faca un umil cafe-frappe.
Sper ca si gatul meu sa se convinga cat mai repede ca stanga nu este calea cea mai buna de a fi.

17 comments:

mihai said...

noroc cu ziua asta de stanga, altfel poate nu ai fi apreciat niciodata la adevarata valoare partea dreapta a lu Viata.

Irene said...

Ba am apreciat intotdeauna, nu stiu ce l-a apucat azi pe gat sa fie comunist :(.

Eugen said...

hmm... ai grija... ultima oara cand s-a intamplat chestia asta - a durat 50 de ani.

Irene said...

:)) poate tot de la un gat intepenit inspre stanga a pornit si comunismul.

Gabriel Nita said...

Ai grija: dupa simptome s-ar putea sa te fi pricopsit si cu un nufar la plaman!

Irene said...

Nufar la plaman? Poate e vina gatului, dar nu pricep :(

derelict said...

..."Spuma zilelor e o poveste de dragoste modernista, care-mi aminteste, partial, de Love Story. Colin este un tanar bogat shi fericit, care doreshte sa cunoasca iubirea, shi in cele din urma o cunoashte pe Chloe (Chloe din melodia lui Duke Ellington, Vian fiind un admirator al acestuia si, el insushi, cantaretz la trompeta intr-o formatzie de jazz). Imediat dupa nunta fastuoasa insa, fara niciun motiv, Chloe contacteaza o boala grava: in plaman ii creste un nufar. Leacul este sa primeasca in fiecare zi flori, care sa sperie nufarul, sa-l faca sa nu se inmultzeasca. Finalul este tragic, florile nereushind sa invinga boala Chloei. "....

http://www.fanclub.ro/showthread.php?t=14975&page=2

si pe mine m-a facut curios .. si iata ce a avut google de spus ...

Irene said...

ce frumos :)

asta arata ce magara sunt pentru ca inca n-am citit spuma zilelor :( nu pentru ca n-as fi vrut, ci pentru ca nu am vrut sa o citesc in format electronic si am tot zis ca o cumpar. sa-mi fie rusine!

derelict said...

da ... pacat ca ti-am zis si cum se termina .. acum ... sa nu fii foarte suparata , ok ? :)

Irene said...

Nici o problema :)

Painkiller said...

Bine bine, da' cu pisicile tunse ce ai?

Lulu said...

SUPERBA carte "Spuma zilelor" si nemaipomenit tot ce scrie Boris Vian

cineva care a patit-o said...

ai torticolis. foloseste un unguent de tipul ben-gay si apoi mergi la doctor. o sa ti se para greu de crezut, dar te poate tine saptamani si pot aparea complicatii.

Irene said...

Stiu ca e o carte frumoasa, m-am uitat un pic pe ea ca tot o aveam in calculator. Din acest motiv am vrut sa o cumpar si nu sa o citesc la calculator. O sa am timp sa faca asta in vacanta, yay!

Torticolis e un cuvant tare amuzant. Imi inspira niste tortues ninja facand tortelini cu spor. Din fericire, nu este un torticolis grav, deja a inceput sa ma lase. Cred ca maine nu o sa mai am probleme daca dorm cu grija.

Irene said...

painkiller, ce am eu cu pisicile tunse? n-am nimic. mi-e rusine de rusinea lor.

Gabriel Nita said...

Neaparat sa o cumperi, ar fi o rusine sa o citesti pe calculator!

Ma rog, nu chiar rusine, dar e altceva daca tii cartea in mana.

Lulu said...

Mai Irene, eu de azi dimineata vad doar partea dreapta a vietii, pfuu, ce ti-e si cu empatia asta!