Ganduri -sezlong la dus

Din toate gandurile din lume, gandurile-sezlong si gandurile-hamac sunt preferatele mele, oricat de stupide ar fi. Poate si pentru ca sunt genul de ganduri care apar cand nu vrei sa impresionezi pe nimeni, nici macar pe tine, si eu ma plac tare mult atunci cand nu ma dau mare in fata mea. Dar gandurile astea apar mai ales atunci cand fac dus sau baie, cand mi-e cel mai usor sa fiu eu insami si atunci ma grabesc sa ma asez in cat mai multe sezlonguri cu dungi galbene si rosii si sa ma bronzez cat mai frumos.

Sub dus mi-e mult mai usor sa ma gandesc cum ar fi ca un ras cu urechi pufoase, motate si corp atletic sa coboare din cada mea, cu apa siroindu-i din barba si la cum s-ar plimba el prin apartament, la 6 dimineata, cu un prosop atarnat pe umar si boxeri bleumarin din bumbac.
Ma mai gandesc la logica imprastierii nasturilor pe podeaua unui atelier de croitorie, la cate pahare de cristal poate sparge sunetul unui clopotel furios, la cum am fi daca degetele noastre ar avea unghiile pe interiorul palmei pe si de ce se spune "buricele degetelor" din moment ce nu avem nici un fel de gauri in degete. Sa fie vorba oare de un fel de religie a degetelor in capul nostru care ne dicteaza sa punem stigmate in reprezentarea noastra mintala a unui deget?
Si nu ma pot opri sa nu ma gandesc cum ar fi daca am trai permanent sub o apa care ne curge in cap, ne baga bretonul in ochi si ne intra mereu in nas, gura si urechi si am avea cu totii numai ganduri relaxate, cu umbrelute in colt, nu neaparat inteligente.