Sunday, December 10, 2006

my precioussss


Bradut atat de plin ca nu mai ai unde sa arunci un ac. Rog nu-mi faceti observatii pentru faptul ca ursuletul cu caciula de mos craciun are o soseta rupta si i se vede degetul.

Trista soarta a ursuletului Tristan

A incercat sa se urce pe dulap, la punga de bomboane pusa pe ultimul raft de catre matusa, in cardasie cu mama si bunica. Papucelul de pasla s-a prins din greseala in ambalajul unui sapun Protex, uitat pe un raft, exact cand ursuletul apucase punga. Si uite asa a cazut ursuletul pe gresia de bucatarie, rupandu-si capul si un picior. Mame, bunici si matusi, nu mai puneti dulciurile sus, sus de tot!


cuvertura sau noaptea pe un acoperis inzapezit de Craciun

- "piua un pic ca apoi iar incep sa gonesc!"

Dupa cum vedeti mi-am luat camera. Multe, multe multumiri lui andreiard pentru ajutor!!! Inca nu am instalat photoshopul, inca habar n-am cum si ce sa fac mai bine. Dar ce conteaza? Sunt fericita si fac poze!

Friday, December 08, 2006

Conservatoare

Sunt o fire conservatoare. Conserv totul: imi conserv cearcanele prin nopti nedormite, fiind prea preocupata sa ma omor cu firea la lumina lunii, gandindu-ma la tot ce nu pot sa am (imediat sau niciodata), imi conserv afectiunea pentru oamenii care nu o merita, imi conserv intamplarile negative, pe care le macin din nou si din nou pana cand imi sare smaltul de pe dintii gandurilor, conserv draci, nervi si manie in cutiile verzi de sardine cu ulei si sare ale mintii mele, conserv amintiri nesemnificative, la fel de marunte ca niste nasturi, care nu mai inseamna nimic si ar trebui sa le arunc, conserv cu atentia frica, in seif, doamne fereste sa scap de ea si sa duc o viata mult mai frumoasa. In general imi conserv capul patrat cu multa grija, desi am observat de multa vreme ca patratele pur si simplu nu-mi vin bine. De anul viitor o sa revin la buline!

Asta apropo de facut bilantul anului. Anul asta chiar am regasit lista cu rezolutii facuta in decembrie anul trecut si ascunsa in burta unui om de zapada, ornament de brad. De obicei ascund lista asta asa de bine ca nu o mai gasesc niciodata. As putea zice ca a fost un an bun, pentru ca am rezolvat cam un sfert din ce am scris acolo. Daaaar, in general, a fost un an static ( si static nu e de bine, pentru ca eu sunt o persoana statica si trebuie sa ma lupt permanent cu starea asta de fapt) in care mai mult am stat si m-am gandit bine la ce vreau de fapt si a fost un an in care am zis mai mult "nu" decat "da", desi "nu"-ul e un cuvant idiot, dar uneori ai mare nevoie sa il iei in brate.

Wednesday, December 06, 2006

Gifts

Cred ca a fost cel mai bogat Mos Nicolae de pana acum. Am primit o plasa imensa, plina cu toate dulciurile posibile si imposibile si chestii dragute pentru impodobit bradul. A picat bine. Tocmai ma gandeam eu aseara, foarte serios, sa incep sa mananc mai putine dulciuri :D. Iar aparatul foto cel decent se apropie incet-incet de mine. O sa ajunga mai repede de ziua mea. Totusi il rog sa-si miste botosii si mai repede, daca se poate. Ca am pofta mare sa fac poze!!!
Iar diseara sper sa ajung la festivalul de la Tandarica, la Alba ca Zapada. Sa aud si eu copiii cum striga la Alba ca Zapada: "Nuuu, Alba ca Zapada, nu lua marul!!!! O sa-ti faca rau!" Cine stie, poate o sa strig si eu la ea alaturi de ceilalti, daca tot am dat in mintea lor :)))

Tuesday, December 05, 2006

Vreau un calculator din hartie!

Am scris pana acum 3 posturi si pe toate le-am sters. Pentru ca azi este o zi de nescris electronic. Uneori nu pot sa scriu decat pe hartie, cu creionul, mazgalind maimutoi si unchi cu ochelari si tuburi pe marginile cuvintelor. Hartia este intotdeauna vie, poate sa miroasa de la visine pana la unt. Degetele lasa amprente pe care nu le mai poti sterge. Pe hartie esti mult mai responsabil de ceea ce lasi in urma si ceea ce lasi in urma este real.

Sunday, December 03, 2006

Wayne Levin



www.waynelevinimages.com

Hmm...

Am un pulover alcoolic. Are culori foarte frumoase, dar materialul din care este facut este unul tare straniu. Nu stiu din ce este facut, pentru ca nu scrie nimic pe eticheta. Cand il spal, se mototoleste foarte urat asa ca trebuie sa-l calc. Si cand il calc incepe sa miroasa ca o distilerie de whiskey. Problema este ca el se imbata ( desi trebuie sa recunosc ca nu este un betiv problematic: nu face scandal, nici nu conduce beat si nici nu tulbura ordinea publica, dandu-si jos pantalonii in fata celorlalte bluze, nici macar nu sughita), dar pe mine ma doare apoi capul ca dupa o mahmureala :(.

Friday, December 01, 2006

De 1 decembrie

Ce poate fi mai minunat decat o zi de vineri libera? Pana si pisicul a simtit sarbatoarea din aer, pentru ca dimineata ne-am jucat in pat ca doi copii mici, fugarind un gogoloi mare de hartie, desi el violeaza un pulover rosu de obicei, in diminetile obisnuite. Acum am pe repeat The Beatles - I want to hold your hand. Mi-a ramas in cap de cand cu Silent Disco. Este perfecta pentru dimineata asta!
Azi voi face bradul, pentru ca eu gandesc ca un patron de magazin si stiu cat de important este sa bagi omul in spiritul de sarbatori cat mai devreme posibil :)) Plus ca vine Mos Nicolae, care nu are pom, are doar ghete, si nu e pacat?

Cand eram mica aveam niste cizme pe care le puneam la usa ( cu ce ravna le spalam, sa arate cat mai frumos). Tin minte o iarna, inainte de revolutie, cand mama statuse la coada cateva ore sa-mi cumpere cizme roz de cauciuc, cu o foca desenata pe ele, cu ce mandrie le-am pus la usa. Iar alaturi am pus o pereche de papucei de papusa, in numele papagalului meu, pe care le-am gasit a doua zi pline cu seminte de mei :)))
Tot cand eram mica, asteptandu-l pe Mos Nicolae ( pentru ca voiam sa vad care e diferenta intre el, Mos Craciun si Mos Gerila) am adormit cu lampa aprinsa si cu mana pe bec. Ca atare, dimineata m-am trezit cu o arsura imensa in incheietura mainii, de fapt cu o gaura. Ca un miracol insa, nu ma durea nimic. Am si acum cicatricea.

Si acum sa raspund la tag-ul dat de Monica.
Trebuie sa spun ce vreau de la Mos Nicolae si sa aleg lucruri pe care oricum le pot avea, lucruri pe care le pot avea, dar foarte greu, lucruri pentru care nu merita sa ma zbat, dar mi-ar placea sa le am totusi si lucruri imposibile.

1) Mi-ar placea un aparat de fotografiat, dar stiu ca pe asta o sa-l primesc de ziua mea. Si o bentita din aia cu aparatori pufoase pentru urechi, intr-o culoare decenta. V-am zis cum o sa inventez eu niste aparatori de urechi, neprinse de urechi, pe baza de magneti? Si cum magnetii o sa vindece durerile de cap? :))) Si mi-ar mai placea si o calatorie cu balonul. Dar asta sa se intample intr-o dimineata de mai, atunci cand rasare soarele, nu iarna, ca nu am chef sa inghet.

2) Mi-ar mai placea o casa cu camere mari si luminoase. Mi-am si facut un calcul. Din banii mei si numai ai mei, sacrificand vacantele si mancarea si totul, in 20 de ani o sa mi-o permit :))

3) Nu pot sa gasesc nici un lucru pentru care nu merita sa ma zbat. Eu pentru orice pot gasi un merit :-\.

4) Lucruri imposibile? Nimic nu este imposibil. Deja mi s-a indeplinit o dorinta asa-zis imposibila. Tanjeam dupa bombonelele Cip. Iar ieri tata mi-a cumparat din intamplare asa ceva. Dintr-un butic obscur, unde gasesti de toate. Numai ca nu se mai numesc Cip. Cip este numele categoriei acum: drajeuri cip. Bomboanele se numesc Bimbolino :)) si sunt produse de SC Venus Impex srl. Au doi elefanti pe punga, doi elefanti copiati cred din desenele Cartea Junglei dupa cum arate. Pentru sugestii si reclamatii puteti trimite un mail la adresa bimbo.venus@email.ro :)))) Am stiu eu ca Venus nu este nimic mai mult decat o bimbo :)) Din pacate bombonelele astea cred ca sunt vechi si prost facute, prea tari, vag mentolate. Vad ca dupa ce au stat o noapte in punga desfacuta parca s-au mai inmuiat! Si parca s-au mai si mentolat, daca e posibil asa ceva :)) Pentru ca sunt bombonele mici si inselatoare, care se imprastie cu usurinta cand le mananci, acum este plin pe jos la mine in camera de buline colorate :)). Ceea ce este foarte placut!
Asa ca, vedeti voi, dorintele imposibile chiar se pot indeplini!

Thursday, November 30, 2006

Doar o carte...

Pentru ca spiridusul a vorbit frumos despre mine si m-a taguit ( la multi ani :*, spiridus!) trebuie sa recomand o carte. Doar una :(((. M-am gandit eu ce m-am gandit si mi-am dat seama ca pana acum "Alexis Zorba" (Nikos Kazantzakis) este cartea pe care am recomandat-o cel mai mult in stanga si-n dreapta. Cand am citit Alexis Zorba eram deja intr-un proces de transformare. Dintr-o persoana negativista, pesimista, intunecata si speriata de lumea din jur ma transformam intr-un om normal. Era ca si cum deschideam ferestrele in mine si cartea asta m-a inseninat si mai mult.
Citatul urmator, din pacate in engleza pentru ca nu am cartea la indemana ca sa-l copiez in romana, scoate in evidenta cel mai bine mesajul cartii.

"I remember one morning when I discovered a cocoon in the back of a tree just as a butterfly was making a hole in its case and preparing to come out. I waited awhile, but it was too long appearing and I was impatient. I bent over it and breathed on it to warm it. I warmed it a quickly as I could and the miracle began to happen before my eyes, faster than life. The case opened; the butterfly started slowly crawling out, and I shall never forget my horror when I saw how its wings were folded back and crumpled; the wretched butterfly tried with its whole trembling body to unfold them. Bending over it, I tried to help it with my breath, in vain. It needed to be hatched out patiently and the unfolding of the wings should be a gradual process in the sun. Now it was too late. My breath had forced the butterfly to appear all crumpled, before its time. It struggled desperately and, a few seconds later, died in the palm of my hand.
That little body is, I do believe, the greatest weight I have on my conscience. For I realize today that it is a mortal sin to violate the great laws of nature. We should not hurry, we should not be impatient, but we should confidently obey the external rhythm".

In continuare, mi-ar placea sa recomande o carte:
- lulu care scrie foarte, foarte bine si este o povestitoare grozava si ma bucur ca a reinceput sa scrie pe blog.
- oompa-loompa care este iremediabil indragostita de carti si care are un blog...hm, de fapt nu are un blog ci o lume a ei.
- le petit mouton pe care trebuie iar sa o tag-uiesc {don't hate me :(} dar nu este vina mea ca-i plac atat de mult cartile si sunt curioasa sa vad ce ar recomanda. Mouton-ul are un blog mic, cu posturi si mai mici si este unul din blogurile mele preferate.

Wednesday, November 29, 2006

5 lucruri

Da, stiu ca am mai primit niste taguieli, numai ca nu prea aveam dispozitie de facut liste. Mai ales ca era vorba despre carti si uneori nu pot vorbi despre carti, mai ales despre cele care imi plac foarte mult. Prefer sa le citesc si sa le recitesc. Asa ca le mai aman pe astea :D

Pentru ca am primit o leapsa de la doua persoane - utopic si panzer- mi-am zis ca hai sa o duc mai departe pe asta. Deci 5 lucruri fara de care nu pot trai.
Eu nu pot trai fara multe. Adica pot trai bine-mersi dar am senzatia aia de "oarecemilipsesteoare". Care este o senzatie ce te face sa te simti neterminat.

1) Nu pot trai fara baie. Baie insemnand totul: cada, chiuveta, wc. La tara aveam wc-ul in curte. In wc erau mereu cuiburi de viespi. Sau paienjeni cu cruce. Nu stiai niciodata daca vei mai iesi viu de acolo. In plus, drumul pana acolo era o experienta initiatica. Trebuia sa treci de stupi de albine, de un foc, uneori de o balta mare cand ploua, de caine. Iar noaptea... Noaptea nu exista bec acolo. Iar intunericul era de nepatruns. In plus, wc-ul era plasat in zona unde credeam eu ca este ascunsa o comoara ( sub un prun). Comoara era evident pazita de draci. Si cand ies oare dracii la lumina zilei daca nu noaptea? :))
De asemenea nu pot trai fara baie. Baie, nu dus. Pentru ca in baie poti sa stai cu orele, sa faci spuma, sa pui uleiuri esentiale sau nu din levantica, sa dai din picioare. La dus nu poti fi decat activ. Iar cand esti o persoana lenesa...

2) Nu pot trai fara calculator. Fac ce fac si tot in fata lui ajung. Iar cand petrec timp departe de el, ii duc dorul. El este pentru mine ceea ce este strungul pentru strungar. O legatura indestructibila s-a format intre noi, care nu mai poate fi distrusa cu una cu doua.

3) Uscatorul de par. Acest obiect joaca un rol esential in viata mea. Fara el nu reusesc sa arat prezentabil. Acum 3 ani mi-am luat un fancy-pants de uscator de par. Am dat o gramada de bani pe el. Era cu difuzor, special pentru parul cret. Acasa am descoperit ca avea un termostat revolutionar si daca il opream dupa cateva minute, refuza sa se mai aprinda pana nu se racea aparatul. Ceea ce ii lua mult timp. Asa ca nu aveam voie sa fac nici o pauza cand imi uscam parul.

4) Muzica. Nu pot fara muzica. Punct.

5) Carti. Mereu las cartile pe care le citesc langa perna cand sting lumina si ma culc si mi se pare foarte placut cand ajung noaptea cu obrazul pe coperta lor si simt mirosul de hartie in somn.

Lista ar putea continua la nesfarsit. Recent am facut o lista cu lucruri pe care trebuie neaparat sa le cumpar ca nu mai pot fara ele si am ajuns la fantasticul numar 156. Deci se pare ca in viitorul apropiat imi voi cumpara 156 de lucruri de mare trebuinta. Nici nu stiu cum pot sa respir acum fara ele! :-\

Tuesday, November 28, 2006

Cartela de yahoo

In ultima vreme nu mai zic ca merg cu metroul, ci ca merg cu yahoo-ul. Pentru ca foarte multi oameni seamana cu niste emoticons: au o singura expresie pe fata. Majoritatea sunt straight faces sau frustrated, mai gasesti si niste bugs si niste adolescenti cu fete de LOL. Cativa cool, cativa alien, cativa smug, destui yawn. Si bineinteles eu, o combinatie intre waiting [ :-w ]; daydreaming [ 8-> ], star ( dupa forma parului) (*) si chicken [ ~:> ]

Cand merg cu RATB-ul, zic ca merg cu google-ul pentru ca parca toti oamenii il folosesc exact in momentul ala ( un fapt sigur!). Iar cand merg cu tramvaiul, este clar ca m-am urcat in MSN, pentru ca-l folosesc foarte rar.

Monday, November 27, 2006

Hibernare

Mi-e prea somn. Zilnic. Nu stiu daca este de la hibernare sau pisicul meu are o boala a somnului care ii picura de pe mustati si ma molipseste. E de ajuns sa-l vad catarandu-se in pat si asezandu-si obrazul pufos pe piciorul meu, ca mi se face instantaneu somn. Sunt in stare sa-mi pierd un weekend intreg dormind si tot sa incep saptamana intr-o dispozitie de toropeala.
Dar uneori am nevoie de weekendurile astea mai singuratice, petrecute in mijlocul patului, cu castronul de struguri albi plini de beteala si cu un caine de vanatoare pe eticheta in brate. Sa ma uit la televizor la tot ce se poate si sa nu fac nimic, absolut nimic, nici macar sa trag jaluzelele( o ora uitat la televizor, o ora citit, o ora dormit)
Zilele astea o sa termin de citit Casa spiritelor si o sa ma indrept cu viteza spre Ibsen ( incepand cu "Brand"). Astept sa vina decembrie si zapada. Imi merge tare bine, desi in acelasi timp nu am prea multe de povestit. Doar o stare de multumire molcoma, care nu poate fi povestita. Ma simt asa cum probabil se simt zilnic pernele dintr-un balansoar. (Ce aiurea, as vrea sa-mi cumpar un balansoar si nu am unde sa-l pun. Uneori am impresia ca traiesc intr-o boxa supraglomerata).

Wednesday, November 22, 2006

Planuri de viitor

Din cand in cand imi vine gandul sa ma fac agricultor. Cand ma satur de calculator, de viata asta statica, intre 4 pereti, de prea multe blocuri si masini, ma apuc sa-mi fac planuri si sa visez la cum o sa am eu o glie si o sa o ingrijesc. Si cum o sa am eu livada si sera si o sa ma apuc de horticultura si o sa cresc struti. Am o singura problema. Nu-mi place deloc cum este "la tara" in Romania ( vorbesc de "tara" mea, undeva prin Oltenia). Se pare ca la mine la tara singura distractie a oamenilor este sa se dea in judecata pentru pamanat, chiar daca este vorba doar de fasiuta de pamant de langa drum, sau o portiune pe care d-abia incap doi pruni. O alta distractie este afurisitul celor cu care te judeci. Treceam eu odata cu bunica pe langa un om care statea langa un gard si bodoganea ceva. Ce credeti ca facea omul ala? Blestema casa si pamantului vecinului, cu care se certase din cauza unor porci care nu stiu unde navalisera si mancasera cartofii. La tara oamenii nu au nici o problema sa otraveasca pisica sau cainele vecinului daca li se pare ca aceasta se uita ciudat la puii lor de curca. Asa ca oricat mi-ar placea mie la aer curat si pamant de lucrat, cu oamenii ce fac?

Tuesday, November 21, 2006

"Don't worry, be happy "-ul meu in culori

Norocul este portocaliu si are pulpe puternice, de atlet, de care trebuie sa-l musti decis si fara mila daca vrei sa-l prinzi.

Gandirea pozitiva este galbena. Ea tine seminarii motivationale, are gulerul de la camasa descheiat la gat si nodul de la cravata roz largit. Vorbeste salii despre importanta armoniei si optimismului in viata si da mereu exemple de oameni care au reusit: Genghis Khan, Napoleon sau nu stiu ce imparat anonim al Chinei. Ei toti au cunoscut succesul, prin forta caracterului lor si prin, evident, gandire pozitiva.

Fericirea este rosie, are 31 de ani si consistenta un panglici de matase pe care o simti racoroasa pe mana. Bate in tobe africane un ritm anume.

Multumirea este verzulie, salopeta de catifea si zulufi blonzi. Are maini mari si cand te strange in brate, iti pocnesc coastele. Are mereu cate o cutie de drajeuri gumate mentolate pentru gat, din care pica in buzunar zahar verde.

Monday, November 20, 2006

:(

Cineva a ajuns pe blogul meu cautand pe google "cum sa bati un porcusor de guineea". Cum adica cum sa bati? Cum sa bati fara sa lasi urme? Ce obiect ar fi mai bun sau ce metoda sofisticata ar ajuta mai mult? Ce fel de om are asemenea griji si vrea sa se documenteze ca sa se asigure ca va lovi cat mai eficient o fiinta de marimea unui motocel?

Friday, November 17, 2006

Markus Hofer


( nevoie mare de servetel)

(vesela)

(in doliu)

da, sunt inca in perioada "prize" :P

www.markushofer.at