Sunday, January 04, 2009

Problemele mele sunt mici in piata Bucur Obor

In piata Bucur Obor un mosnegut cu o plasa cadrilata incerca sa convinga doua vanzatoare sa faca o poza. Avea un aparat digital, mainile ii tremurau si spunea: haide, bre, dati acum 2 lei dar aveti dup aia o poza care te tine o viata. Era frig in piata Obor, mirosea a naftalina, marfuri contrafacute si cauciuc iar toata lumea isi vorbea cu "fa" si "ba" dar era bine si totul era atat de sincer si real. Caini galbeni vagabonzi dormeau sub tarabe, unora picioarele le ajungeau in mijlocul drumului, trebuia sa sari peste ei, dar lumea ii ocolea si nimeni nu le dadea in burta cu piciorul. Si printre toti batmanii de plastic, printre toate papusile cu capete mari, papuci suprarealisti, bluze supraelastice cu catarame si chiloti cu buze, oameni burtosi cu geci de piele, cuverturile din matasica, lapte de corp nivea si sapun in cadou special de sarbatori si milioanele de sutiene rosii aducatoare de noroc de anul nou ramase nevandute, rasuflarea mea in aburi se prindea in fulare, in timp ce ma invarteam zambind printre tarabele unde soarele care asfintea facea totul portocaliu. Ca de obicei, tot ce tine de lumea din afara lumii mele ma linisteste si ma aduce cu picioarele pe pamant.

17 comments:

sayadinna said...

da!si mie imi place sa ma detasez si sa merg printre oameni,sa ii privesc si sa ma bucur de tot..ei sunt reali si sinceri,urati sau frumosi,buni sau rai..ei sunt sinceri:)
mi-e dor de oameni sinceri si simpli

Utsy said...

In locurile aglomerate problemele mele nici macar nu exista. Scenele de acest gen sunt absolut fascinante. Oricat de lipsite de eleganta, reusesc sa ne capteze atentia fara ca noi sa ne dam seama:-j

raulnecesar said...

oh, da, e o superpiata unde m-a plouat mai demult cu cartofi :)
mie imi place mai mult in magazinul Obor, ma uit la oamenii care isi cumpara nasturi si stofe...

Anonymous said...

nice!vreau putzin acasa!

Anonymous said...

boring, boring, boring!
vai de mine, nu a mai ramas nimic de contemplat in bucurestiul asta decat piata obor, eu parca i-as da totusi o sansa si pietei matache.

are si piata matache nevoie de un artiiist, care sa-i dea culoaaare, sa transforme imputiciunea si mizeria, hotia si grosolaniile in-tr-un tablou fascinant, bun de expus intr-o galerie demna de Musee D'Orsay.

Te amagesti singura fetitza, Piata Obor, nu va mai fi niciodata ce-a fost, asa cum nici Bucurestiul nu va mai fi Micul Paris.
Piata Obor va ramane un loc de intalnire al borfasilor, al fotilor de telefoane, al lucurilor proaste si scumpe, al mizeriei.
Daca ar fi dupa mie, as desfinta-o si as pune un monument cu ciobanul Bucur si cu Oborul lui de oi.

Iren said...

suvenirshopblog: m-am lamurit. esti un troll. la fiecare post o sa ai o parere contra. nu te mai obosi sa comentezi aici.

Anonymous said...

Eu urăsc iarmarocul ăsta decadent dar am aflat de un finlandez venit în România căruia i s-a părut paradisul.

Octalon said...

frumos si prin Obor frumos peste tot , trebuie doar sa stii sa vezi. Pacat ca exista o parere atat de proasta despre troli :)) nu merita trolul o asemenea comparatie.

Marcel said...

Mie mi-a placut cum a fost pictat tabloul!
Nu mai stiu daca am mai lasat vreodata comment, dar stiu ca am avut intentia de mai multe ori...
Unii poate vad doar mizeria; nu trebuie judecati: atata pot, atata vor, atata au nevoie...

Unknown said...

daca oborul te linisteste, ma intreb, oare ce te agita...
lamultiani!

Iren said...

certurile ma agita. la multi ani!

joju said...

iren, nu te obosi, unii "are" mult colesterol in creieri si nu "intelege" despre ce e vorba
am un Roman de la 1915 (32pag) care ar completa tabloul inceput de tine :)
gerul este gros si oamenii or sa fie mai rai o vreme

Unknown said...

generalizand, te agita treburi "interioare", in timp ce gasesti fragmente de liniste in lucruri exterioare, indiferent cat de agitate par altora - introvertizm? prostii, generalizarile de obicei mai mult pacalesc decat explica.

am retinut imaginile amanuntelor din obor, si cauta-le-voi cu prima ocazie. pune locul in alta lumina, mersi.

Anonymous said...

@suvenir: tu scrii intentionat "souvenir" gresit nu? ca sa romanizezi nuantza;..pai de ce iren n-ar descrie piatza obor cum vrea ea romanTizat!?cu arta esti in urma my fellow,,musée d'orsay expune fosile si impresionisti. check out palais de tokyo ca tot la paris e si ai sa vezi ce binevenita ar fii acolo iren ca visuala si cum e coada la intrarea publicului iubitor de arta CONTEMPORANA;-)
si-acu' ca te-am enervat chiar las-o-n pace pe iren si hai sa injuri la mine pe blog ca am stomacul mai zdravan si ceva experientza-n plus in ale parisului si artei decat tine!

Iren said...

Luminitza: sa-l lasam pe nenea troll in pace. nu va mai aparea pe aici. nu e primul care confunda libertatea de expresie cu injuratul in casa gazdei. incerci sa nu-i bagi in seama, dar e pacat, pentru ca strica atmosfera. asa ca nu am nicio jena sa cenzurez orice domnisor/domnisoara din asta.

softroots said...

Piata Obor este pentru mine un loc incomplet explorat si, astfel, de fiecare data cand merg acolo nu sunt constient de departarea granitelor. Am grija mereu sa plec pe unde am venit ca sa nu ma ratacesc. Magazinul Obor este un loc minunat pentru a trece in viteza pe langa oameni care gonesc din sens opus, avand grija sa te strecori printre ei fara sa-i atingi. Sunt prea multe
departamente pentru doamne, prea multe, este evident in privirile plictisite ale prea multor
vanzatoare fara clienti cu care sa-si treaca timpul. Mi-ar place sa trec in viteza si pe acolo, dar cum sa treci neobservat ? Va rog sa nu schimbati piata. Amplificati-o. Incet, incet se sterg amintirile copilariei cu arhitectura imprumutata de la straini. Daca altfel nu se poate,
copiati-l pe Michel de Ghelderode. Stiu un loc in alta parte a Bucurestiului unde o cladire
veche a Loteriei, care imbatranise odata cu mine, a fost de curand demolata. A ramas o pata gri
pe un loc sterp si, alaturi, pe strada strajuita odinioara de un camp lung si subtire de trandafiri au crescut monstri incolaciti catre cer ca o sfidare, toti la fel de grosi, toti la fel de inalti. Ma simt furat.

Anonymous said...

Obor! zona aia o vizitez involuntar cinci zile pe saptamana, in drum spre Universitate.
E un fel de America: locul tuturor posibilitatilor. Fiecare are povestea scrisa in riduri si bataturi.
Obor, unde toti vin in speranta ca e mai ieftin... Chiar daca e mai ieftin, nimic nu e gratuit...