Bad times for croquet
link
Monday, August 21, 2006
Daca e luni, sunt Fredo & Pid'Jin
CLICK HERE
Evident, un episod foarte bun.
Si ta-na-na...incepand de azi aveti un nou comics pe metropotam. MitoMania este un comics creat tot de Eugen, taticul lui Pid'Jin si Fredo. Asa ca mergeti repede pe metropotam si vedeti despre ce este vorba - evident, este vorba de un episod foarte bun :))
In alta ordine de idei, trebuie sa ma laud. Am primit un cadou super, super cute. Un celebru carnetel de idei Moleskin. Acum am si eu unul, asa cum au avut la vremea lor Picasso, Van Gogh sau Hemingway. Imi place asa de mult: este mic, cu foi molatice, de culoarea untului ( urasc foile albe, ca albul de rochie ieftina de mireasa). In plus are si o rubrica speciala unde pot sa scriu ce recompensa ofer in caz ca pierd carnetelul si un binevoitor il gaseste. De muuult timp n-am mai primit un cadou asa dragut. Multumesc, Iulia :*:*
Sunday, August 20, 2006
Felieke van der Leest - jewellery and objects
Flamingo airplane ring
Asking sweater
Emperorpenguin Eddy with Polarbearnose Necklace
morehere
"Don't ask me why I do what I do...
Don't ask me how I come up with the things I come up with...
Don't ask me where it's coming from and what it means...
Because I don't know that much...
What I do know is...
That you can't get pregnant from a spermheart...
That even a sheep can get red ears...
And that some cockroaches like to dress up as an aphid or a ladybug...".
( Felieke van der Leest)
NOT to-do list
- Sa nu-mi mai pun dorinte mici si inutile pentru ca-mi irosesc din materialul pentru dorinte mari si importante. De exemplu ma gandeam eu intr-o seara, in timp ce mergeam agale pe bulevard, ca la noi in tara nu prea vezi oameni seriosi, imbracati bine, care cauta in gunoi, asa cum am vazut eu in filmele americane. Exact atunci a trecut un om pe langa mine, un om care facea jogging. Imbracat normal, intr-un trening curat, care, tot fugind, s-a oprit un pic langa un cos de gunoi, a scotocit un pic prin el si apoi s-a continuat alergarea.
- Sa nu ma mai trezesc in weekend la ora 6-7 dimineata ca sa ma gandesc la chestii de genul « tara arde, baba se piaptana si irene ii caineaza pe bietii oamenii ( pe toti !) care au murit prin scufundare in mlastina ».
- Sa nu ma mai macin. Sunt ca o moara de ganduri rele zilele astea. Si ca un copil mic care nu poate accepta ca uneori trebuie sa te simti rau inainte de a te simti bine.
- Sa nu mai stau niciodata in calea unui pisoi obez in goana lui spre farfuriuta cu mancare. Picioarele mele vor avea de suferit rani grave. Picioarele mele care si asa o duc rau pentru le bat la calcaiul lui Ahile noii snicarsi ( desi nu inteleg cum si de ce, sunt cei mai comozi din lume) dar cum pe mine ma bat pana si sosetele... :(
- Sa nu mai subestimez puterea clatitelor cu inghetata. Sunt cel mai bun remediu contra fricii in timpul unui film de groaza.
- Sa nu ma mai trezesc in weekend la ora 6-7 dimineata ca sa ma gandesc la chestii de genul « tara arde, baba se piaptana si irene ii caineaza pe bietii oamenii ( pe toti !) care au murit prin scufundare in mlastina ».
- Sa nu ma mai macin. Sunt ca o moara de ganduri rele zilele astea. Si ca un copil mic care nu poate accepta ca uneori trebuie sa te simti rau inainte de a te simti bine.
- Sa nu mai stau niciodata in calea unui pisoi obez in goana lui spre farfuriuta cu mancare. Picioarele mele vor avea de suferit rani grave. Picioarele mele care si asa o duc rau pentru le bat la calcaiul lui Ahile noii snicarsi ( desi nu inteleg cum si de ce, sunt cei mai comozi din lume) dar cum pe mine ma bat pana si sosetele... :(
- Sa nu mai subestimez puterea clatitelor cu inghetata. Sunt cel mai bun remediu contra fricii in timpul unui film de groaza.
Friday, August 18, 2006
Masca
Era pusa bine, pe raftul de sus al sifonierului. Statea ingrozitoare si tacuta printre hainele cuminti si pasnice: masca de gaze care apartinuse bunicului meu in razboi. Nu era pentru joaca, dar pe mine ma fascina masca aceea cu fata de libelula nebuna. Cand mi-o puneam de cap simteam un miros care ma inspaimanta. Parca in interiorul ei se pastrase iz de foc de arme si frica de moarte. Mi-o puneam pe cap, ascunzandu-ma de parinti, o fetita mica in rochita cu buline si ditamai masca de gaze pe fata. Cauciucul acela kaki era moale, ca o piele decojita de monstru. Inauntru iti puteai simti respiratia, dar niciodata nu te simteai in siguranta.
Ma mai jucam si cu trusa de prim ajutor, de culoare verde straveziu, cu rosul crucii de aceeasi culoare ca sangele. Langa trusa de prim ajutor mai era o gentuta mica, rotunda, facuta parca din scoarta de copac, pentru mancarea militarilor. Nici macar nu ma jucam de-a razboiul. Ma jucam nici eu nu stiu de-a ce.
Ma mai jucam si cu trusa de prim ajutor, de culoare verde straveziu, cu rosul crucii de aceeasi culoare ca sangele. Langa trusa de prim ajutor mai era o gentuta mica, rotunda, facuta parca din scoarta de copac, pentru mancarea militarilor. Nici macar nu ma jucam de-a razboiul. Ma jucam nici eu nu stiu de-a ce.
Tuesday, August 15, 2006
Loc la geam
Lemon Jelly - The Staunton Lick
Melodia asta imi face pofta sa merg cu trenul, desi eu urasc sa merg cu trenul. Asta pentru ca trenurile cu care am mers au banchete lipicioare, maro, de parca stai pe spinarile unor gandaci de bucatarie, pentru ca nimeream langa oameni enervanti, era mereu mirosul ala de praf adunat prin colturi si oglinzi murdare; in plus nu aveam niciodata loc la geam. La geam se nimerea mereu un domn rotund, ca o gogoasa uleioasa care dormea tot drumul si nu-si aprecia locul.
Dar melodia asta imi face pofta de mers cu un tren. Dar sa fie un tren ca in romanele lui Jules Verne. Si sa mearga incetisor, printr-o padure exotica, cu ferigi uriase si pene de pauni pe sine. Iar mecanicul cu fata neagra de fum sa scoata capul pe geam si sa strige " drumul este liber, nici un pericol inainte" si exact atunci o liana sa i se incurce in par si el sa se sperie crezand-o un sarpe veninos.
Si eu sa am loc la geam.
Melodia asta imi face pofta sa merg cu trenul, desi eu urasc sa merg cu trenul. Asta pentru ca trenurile cu care am mers au banchete lipicioare, maro, de parca stai pe spinarile unor gandaci de bucatarie, pentru ca nimeream langa oameni enervanti, era mereu mirosul ala de praf adunat prin colturi si oglinzi murdare; in plus nu aveam niciodata loc la geam. La geam se nimerea mereu un domn rotund, ca o gogoasa uleioasa care dormea tot drumul si nu-si aprecia locul.
Dar melodia asta imi face pofta de mers cu un tren. Dar sa fie un tren ca in romanele lui Jules Verne. Si sa mearga incetisor, printr-o padure exotica, cu ferigi uriase si pene de pauni pe sine. Iar mecanicul cu fata neagra de fum sa scoata capul pe geam si sa strige " drumul este liber, nici un pericol inainte" si exact atunci o liana sa i se incurce in par si el sa se sperie crezand-o un sarpe veninos.
Si eu sa am loc la geam.
Monday, August 14, 2006
Despre concerte, din punctul de vedere al micii sardine
La un concert nu se poate sa te duci sa stai pe scaun, comod, sa ai oxigen din plin si loc sa te zbantui. La un concert trebuie sa stai cat mai in fata, in inghesuiala, langa fete tinere si transpirate care fac pogo. Sa stai si sa dai din coada ca o sardina langa alte sardine mai mari ca tine. Sa-ti faci nervi pentru ca esti mica de statura si in fata ta se inalta ca niste ulmi baieti inalti, cu par inalt, care-si tin prietena in carca. Si te distrezi chiar daca vezi doar franturi din cei ce canta pe scena : o pleoapa, un deget, un capat de chitara( pe tobosar nici nu ai sperat vreodata ca ai putea sa-l vezi. Nu-ti mai pui probleme ca sonorizarea este nu stiu cum, ca organizarea este la pamant, ca ai putea sa mori deshidratat pentru ca nu ai cum sa iesi si sa-ti cumperi un pahar de apa - ar inseamna sa-ti pierzi locul si sa nu-ti mai vezi poate niciodata prietenii.
Un concert se traieste in timp ce te zbantui si langa tine topaie si sar si tipa ca disperatii altii ca tine si-ti dau coate in cap si in burta si te calca pe noii si albii tai snicarsi adidas. Si stai numai cu mainile pe sus si urli pana cand te doare partea dreapta a capului sau incepe sa te doara inima. Si dupa ce faci o pauza de un minut iar tipi si sari si te zbuciumi. Inveti cum sa supravietuiesti fara aer si binecuvantezi fiecare pala de vant care reuseste sa ajunga jos, la tine si sa-ti rasfire o suvita pe frunte. Inveti sa nu-ti pierzi locul cand multimea se impinge in tine si alti oameni comploteaza sa te impinga in spate. Canti chiar daca stii sau nu versurile, te agiti chiar daca mai ai sau energie si apoi ajungi acasa cu durere de sale, genunchi tepeni si te miri cum rezista oamenii care se duc toata ziua-buna ziua la concerte.
Si cu toate astea, un concert este minunat :)
Un concert se traieste in timp ce te zbantui si langa tine topaie si sar si tipa ca disperatii altii ca tine si-ti dau coate in cap si in burta si te calca pe noii si albii tai snicarsi adidas. Si stai numai cu mainile pe sus si urli pana cand te doare partea dreapta a capului sau incepe sa te doara inima. Si dupa ce faci o pauza de un minut iar tipi si sari si te zbuciumi. Inveti cum sa supravietuiesti fara aer si binecuvantezi fiecare pala de vant care reuseste sa ajunga jos, la tine si sa-ti rasfire o suvita pe frunte. Inveti sa nu-ti pierzi locul cand multimea se impinge in tine si alti oameni comploteaza sa te impinga in spate. Canti chiar daca stii sau nu versurile, te agiti chiar daca mai ai sau energie si apoi ajungi acasa cu durere de sale, genunchi tepeni si te miri cum rezista oamenii care se duc toata ziua-buna ziua la concerte.
Si cu toate astea, un concert este minunat :)
Friday, August 11, 2006
Cu bulina, de la capat
- In sfarsit am reusit sa fac cat de cat curatenie in muzica mea. Ma pomeneam cand mi-era lumea mai draga cu cate un animal x tipandu-mi in ureche cand ma asteptam mai putin sau cu cate un nico feat. cabron sau cu cate un habibi unduitor. Inca nu am terminat sa fac locul luna, pentru ca e plin calculatorul de la serviciu de ritmuri din acestea nebunesti care nu-s pe placul meu. Dar saptamana viitoare presimt ca operatiunea se va termina cu succes.
- Am inceput vanatoarea dupa snicarsi cul si trendi. Vad cu groaza cum se apropie momentul in care va trebui sa ma duc prin mall-uri pentru ca nu prea gasesc modelul pe care il vreau eu si cand il gasesc nu are culoarea pe care o vreau. Nu-mi place deloc ca va trebui sa fac asta :(. Si nu, nu va asteptati sa vorbesc de rau aceste locuri. Sa comentezi mall-ul si fauna de acolo este so passe.
- Noutatea este ca nu am chef, nu am entuziasm, nu am pofta de nimic. Da' de nimic. Nici macar de scris pe blog. Intotdeauna patesc asa cand incepe sa se faca simtita toamna. Incep sa devin idle. Si acum nu ma ajuta cu nimic faptul ca am racit.
Thursday, August 10, 2006
=)) Electromagneti
Azi am ras cu lacrimi citind postul asta de pe blogul lui Orson.
Acum, cine imi explica si mie ce face un electromagnet de la lift?
Acum, cine imi explica si mie ce face un electromagnet de la lift?
Subscribe to:
Posts (Atom)