Despre caracterul si obiceiurile canarilor

Vreau sa-mi iau canari si de aceea citesc pe net despre ei. Si cate nu aflu...
Am aflat ca unii, desi frumos colorati, sunt muti. Am aflat ca de fapt femeile canari ( canare?) sunt aproape mute, scot uneori cate un "piu" ( ca sa vezi, invers ca la oameni :))) . Ca se pare ca un canar nu mai canta dupa ce si-a gasit femeia visurilor ( ca in casnicie, barbatul ( sau femeia) dupa ce se casatoresc fac burta, renunta la epilat si stau in capot, respectiv pantaloni de trening patati cu vopsea si tocanita). Cica, trebuie sa-i desparti pentru ca el sa-si dea iar in petec ( :( ce crud, nu fac ma asa ceva!). Si cica nu mai canta atunci cand naparleste si se intristeaza. Cine nu e trist cand ii cade parul, mai ales daca e barbat?
Am aflat ca Fanel Iancu si-a cumparat papagali si canari pentru farmacia sa Elefarm si a avut succes in afaceri.
Ca unii ce au nimerit canari muti, ii indoapa si-i transforma in elefanti, sperand sa dezghete astfel in ei darul cantatului. Dar cred ca mare lucru nu reusesc, probabil canarul urias ii mananca intr-o zi pe ei.
Ca le putem oferi cateva feluri de mancare gatita si calda ( ce exprimare de cabanier), ca exista vitamine pentru cantat, ca mananca seminte laptoase, ca este bine sa fie tinuti in lumina fluorescenta ( asta e bizar, d-aia mi-o fi luat mama o lampa-neon, cand dorm la ei si aprind lampa, am impresia ca am fost rapita de extraterestri si sunt lungita pe o masa alba si rece).
Si trebuie sa li se taie unghiile, dar cu grija, pentru ca altfel pot sangera pana la moarte.
O_o Canarii astia sunt foarte pretentiosi. Care este animalul cel mai usor de ingrijit? ( va rog sa nu spuneti paianjeni, ca am deja o generatie noua, sau pisici, ca incerc sa traiesc o perioada pisicaless dupa niste experiente foarte traumatizante cu pisici mici, bolnavi si aproape turbati.)

Pe ce se bazeaza relatiile. Marturii.

Pe sex ( parca-am fi in transa, orice am face, cu oricine am iesi, ajungem in cele din urma unul langa altul, in pat), pe faptul ca amandoi suntem foarte frumosi ( si ne facem impreuna cumparaturile, nu, nu mereu de la mall, nu fii rautacioasa), foarte urati ( si eu si ea avem cate un neg in mijlocul fruntii, dar nu ne deranjeaza), antisociali ( seara mancam si ne culcam, nu avem nevoie de altceva, rasa umana este periculoasa), sociali de-a binelea ( noi iesim in fiecare seara, avem multi prieteni si pantofi crapati de atata dans), ne plac muraturile ( conopida care scartaie), ne plac filmele ( noi am alcatuit imdb-ul, am vazut toate filmele de acolo!), muzica (lalalala, noi ne cantam cantece, nu ne vorbim), ne place sa facem poze ( el are un canon, eu un nikon dar le schimbam intre noi in weekend), am fost atat de mult singuri si acum ne agatam de primul care si-a ridicat ochii spre noi ( ce rau a fost cand eram singura, rau cu rau dar mai rau fara rau, adica mai bine imi fac praf nervii cu el in casa), vrea si el/ea copii ( la fel vor si parintii nostri, mai ales ei), vrea sa calatoreasca in lume ( cand eram in Haiti, s-a spart o teava in baie si administratorul a intrat sa faca curatenie si mi-a furat un covor, dar el neaga, evident) , zice ca e la fel de matur/imatur ( ma duc sa-ti cumpar tampoane/ nu ma duc sa-ti cumpar tampoane, ma!), mi-e comod cu el ( imi face masaj la picioare si doarme la mine doar 3 nopti pe saptamana), nu sforaie ( de fapt scoate un fel de piuituri, dar nu ma deranjeaza) si nu face firimituri ( si cumpara paine! tu stii ce rari sunt barbatii astia?), ii place sa faca baie, nu dus, ca si mie!!! ( evident facem baie impreuna, asa il si supraveghez, ca sa nu lase par in sapun) imi citeste gandurile ( uneori e asa ciudat, cand ma suna ex-ul, imediat dupa ma suna si iubitul sa-mi zica "te iubesc"), imi da cadouri, bani, casa, masina, aspirina ( dar ce nu-mi ia, mi-a dat si luna de pe cer, in forma de tort de bezea) , facem sport impreuna ( stam permanent imbracati in trening, daca ne vine nevoia de sport, sa fim pregatiti, impreuna!).
Fiecare cuplu poate fi descris printr-o singura actiune care-i apropie. Si de multe ori nu e dragoste. Si de multe ori e dragoste, dar nu stii pe moment. Si de multe ori e ceva, ce nu poate fi descris drept dragoste, poate e ceva mai jos decat dragostea, dar e la fel de important si te ajuta sa mergi inainte.

Best video la Anim'est 2008 - Hearts a mess. Cu ocazia asta, cam tarziu, l-am descoperit si pe Gotye, un australian pe care unii il compara cu Beck.

Un pisic mic si ciudat isi cauta familie

Pare el cam ciudatel, dar eu il suspectez ca ar avea ceva rude de rasa si cred ca s-a pierdut. Este foarte lipicios, cuminte, disciplinat si ordonat, va asigur! In fiecare seara, isi aranjeaza hainele pe scaun inainte sa se culce. Are cam 6 luni, unghiile taiate si parul pieptanat.
Daca il vreti, trimiteti un mail la razvan_razvan1977@yahoo.com.

Uriasele sunt mereu sanatoase

Cel mai mare regret al meu este ca nu sunt un munte de femeie, care iese in maneca scurta afara si se freaca pe fata cu zapada, care scutura plapumile de zici ca sunt simple cearceafuri si poate sa ridice in brate cate 4 copii intr-o singura mana. Sa car 70 de plase, pline toate cu fructe, grele si sa mi se para un fleac, sa apuc masinile parcate aiurea pe trotuare si le pun undeva sus, pe case, printre ciori si vrabii. Mi-as dori sa fiu uriasa, sa se zguduie pamantul cand calc si cand apar in Romana, sa se inroseasca toate blocurile din cauza luminii din bujorilor mei din obraji. Iar indienii aia care tot canta pe acolo, de ceva vreme, sa creada ca sunt Manitou.
In schimb m-am procopsit cu un corp ca un fir de ata si una-doua ma doare repede spatele, sau un deget, sau capul, sau ochii, sau tot ce vrei si ce nu vrei. Nu trebuie sa ma supere ceva, e de ajuns sa visez ceva urat ca repede organismul meu reactioneaza de parca ar fi ceva real. Spate prost si sensibilitate stupida!

Toamna

Am primit o leapsa de la zambiti va rog
10 amintiri de toamna.
Imi aduc aminte de textul cu toamna, din abecedar, despre gutui si mere. Mi se pare ca era scris de Bolintineanu, dar nu sunt sigura. Doamne, cat am urat scoala! 12 toamne sacrificate in fata tablei, inghitind praf si creta cand afara era totul auriu. Oamenii mari distrug sistematic copilarii.
Toamna faceam excursii la munte cu clasa la munte si mergeam pe serpetine si, in timp ce cativa copii sensibili mureau de rau, noi ceilalti admiram frumusetile naturii si ne jucam cu papusile Barbie straine ale celor care aveau norocul sa aiba asa ceva, in timp ce papusile barbie romanesti stateau dosite in rucsace, ca ne era rusine cu ele.
Toamna am fost facuta pionier la Targoviste si am vizitat Doftana si eu am primit Tom Sawyer dar l-am schimbat pentru Alice in tara minunilor. In ambele carti cenzura isi facuse serios de cap.
Ce greu mi-era sa ma trezesc dimineata si sa stau un sfert de ora sa ma pieptene mama si sa-mi faca doua cozi impletite. Si mama se grabea si ma tragea de par si-mi strangea parul atat de strans incat toata ziua ma durea pielea capului.
Si cat uram sa fiu intr-a 12 a si sa ma trezesc dimineata, sa ajung la chimie unde o profesoara ingrozitoare, cu un pulover in forma de blana de urs, ne zicea ca sunt prosti.
Toamna avea loc miss Boboc si eu nu aveam niciodata rochie frumoasa pentru petrecere pentru ca pe vremea aia se gaseau putine lucruri frumoase si alea care erau frumoase, erau foarte scumpe. Si in clasa a 9-a bunica mi-a facut pentru bal o rochie dintr-un material foarte ciudat, cu modele cu scaieti. Cred ca am fost cea mai putin moderna fata din istoria liceului meu plin de copii de bani gata :))
Toamna zici ca sunt picata din luna, ma trezesc greu dimineata si ma lovesc de pereti. Zici ca inspir must de dimineata pana seara. Iau multe vitamine, pe masura ce ma apropii de iarna ma plictisesc si ma las pe tanjeala asa ca atunci cand incep racelile si gripele eu iau din fiecare cate putin.
Toamna mi se intampla cele mai multe lucruri bune si-mi vine sa chiulesc nonstop de la serviciu, dar in loc sa fac asta sunt responsabila si ies doar un pic la plimbare, cat sa-mi caut o bratara cu ametiste.

Despre baieti

De cate ori vorbesc cu D. mor de ras. El stie cum sa-mi descrie un baiat astfel incat sa ma faca sa-mi doresc sa-l cunosc pe baiatul acela :)) Descrierile lui seamana cu schitele scrise de Mircea Santimbreanu.
Imi zice despre primul baiat: are capul rotund si e activ, adica nu e chill, ci mai degraba atent si implicat. Eu mor de ras, cum adica are cap rotund? Adica e rotund in comparatie cu capul meu care e lunguiet, zice el. Are freza misto, adica are par, e de bine. Mai nou merge prin oras, la teatre si filme underground. Amintindu-mi de o faza aiurea, intalnita pe un blog, unde o fata scria ca si-ar dori un prieten gay, pentru ca astora le plac filmele underground, intreb pufnind in ras: e gay? Iar D. imi raspunde: nu cred, ca are o bunica la tara. Se pare ca doar heterosexualii au bunici la tara, care sa le tina orientarea in frau :)).
Acum D. imi povesteste de alt baiat. Asta e mai chill si emana iubire. Dar are tot cap rotund din pacate :)) Eu nu inteleg cum adica emana iubire, asa ca D. ma lamureste: are o carisma care-l urmareste peste tot.
:))))
Voi cu care dintre ei ziceti sa ma intalnesc? Cu ala cu cap rotund si activ sau cu ala cu cap rotund, care emana iubire?

Eu nu sunt o intelectuala

Am mutat azi masa reumatica dar nu oricum, ci cu tot cu calculator. Masa scancea si scartaia, Ella Fitzgerald canta, 2 paianjeni mici iesiti cine stie de unde se repezeau la mine, eu imi muscam buzele de efort si de grija sa nu se dezmembreze masa si sa-mi pice monitorul pe picior, cablurile se incalceau si nori de praf ieseau.
Acum sunt f mandra de mine, ca de fiecare data cand reusesc sa fac ceva ce se presupune ca nu pot sa fac singura. Ceva care nu e intelectual. Cred ca as fi mai mandra si fericita daca as reusi sa mut un munte, decat daca as inventa o noua teorema.
Si uite asa m-am gandit ca viata mea este foarte comoda, fara griji, singurele mele probleme sunt ca s-a stricat masina de spalat si trebuie sa spal prosoape gigantice cu mana si ca nu sunt miliardara in dolari. Si uneori confund fericirea cu lipsa de griji. Viata de lenes obisnuit cu lumina si apa calda. Dar corpul meu are nevoie sa mute niste munti pentru a fi fericit. Prosoapele gigantice nu-mi mai ajung.

Ochiul de albina

Il iubesc pe Tudor Octavian.
Din povestirea "Viata unui ratat" scrisa de Tudor Octavian.

"I-am raspuns ca incepeam sa inteleg. Desi imi era greu sa accept ca poti da un titlu de campion la box pe studiul unui picior de lacusta.
Ca si cum imi intuia framantarea, octogenarul a zis:
- Vezi, baiatule, eu am avut norocul sa citesc pe cand eram asistent un articol despre Harald Mittelmayer. Mittelmayer asta a studiat timp de 72 de ani, ochiul albinei. Atat, ochiul albinei. Stii ce a spus specialistul in ochi de albine cand a murit? A zis ca s-a lacomit, ca era suficient daca-si dedica toate puterile nervului aductor. Azi se accepta ca nu exista un nerv aductor la albine. Dar daca exista? Daca numai Mittelmayer era omul in stare sa dovedeasca celorlalti cercetatori ai ochilor de albina ca exista? Iti dai seama ce a pierdut omenirea?"

Dulapul este o palarie mai mare

Copiilor le place sa scotoceasca. Scotoc aici, scotoc dincolo si hocus-pocus din buzunar ies doua bomboane, sau poate o agrafa, sau poate un bilet de autobuz cu care te poti juca uneori doua ore. Nici nu-si dau seama cand, tot scotocind, se afunda in padurea dulapului. Ce, n-ati auzit niciodata de copii care au intrat in dulap si n-au mai iesit niciodata, inghititi probabil de vreun palton salbaticit de vara?
Cel mai frumos este insa atunci cand te bagi cu totul in dulap, printre hainele de iarna si de oameni mari. O maneca iti prinde piciorul, un guler de blana incearca sa te sufoce. Te ghemuiesti intr-un colt, n-ai aer, miroase a rasuflare de stofa grea si a arici adormiti si este asa bineee. Inchizi cu greu, pe dinauntru usa, bagand degetul in gaura cheii. Usa scartaie si-ti prinde calcaiul, doare un pic dar nu conteaza. Probabil ca si pe urs, vulpe, iepure si celelalte animale din povestea aia ruseasca le-a durut atunci cand s-au mutat toate intr-o manusa si nu aveau loc destul, dar le era oricum bine, la caldura si adapost.
Te afunzi si mai tare in pestera. Ti-ai facut culcus intr-un morman de pantaloni si fete de masa, care miros a clor. Pe una din ele inca se mai vede pata de vin, iar s-a imbatat unchiul si a varsat sticla. Pentru fiecare rand de musafiri, exista un rand de pete pe fata de masa cea buna.
Stai in intuneric si vezi tot ce s-ar intampla in casa, daca tu n-ai fi fost. Bunica ar sta si ar citi, i se vad ochii mari, mari prin dioptrii, bunicul ar bombani undeva prin bucatarie, mama ar veni de la serviciu, seara si ar sta la povesti cu tata, in bucatarie. Si tu ai fi undeva intr-un dulap, in intuneric, te-ai simti perfect, nu e vorba de asta, dar ai fi obligat sa stai acolo, mereu. Mai bine asa, ca un iepure din palaria magicianului. Chiar, cui i-o fi venit ideea asta sa puna iepuri in palarii?

Un domn

Pustiul nu are mai mult 11 ani si tine vreo 4 plase in mana. A facut singur cumparaturile, ca un om mare. Asteptam amandoi sa vina liftul si cand liftul canta ca a venit, pustiul se repede sa-mi deschida usa liftului, incurcandu-se in plase. Stai ca tin eu usa, spun eu, incercand sa-l ajut. Nu, nu, va rog, tine el in continuare usa deschisa, rosu de efort. La fel si la iesirea din lift, doamne fereste sa-mi deschid eu usa singura sau sa-i fiu de ajutor. Si eu ma gandesc ca o sa fie un om foarte misto, daca nu cumva, candva, pe drum, niste baieti plini de bune intentii, nu o sa-l invete ca domnii sunt niste fraieri.
Baiatul asta a fost mai domn decat multi dintre fostii mei prieteni.

Frica discreta nu face bine la caracter

Frici irationale are toata lumea. Si eu si tu si grozavul din colt, care tasteaza de zor la laptop si zice ca el n-are si ca daca tot suntem prosti si le avem, de ce le mai spunem cu voce tare, sa stie toata lumea. De parca discretia le va face sa dispara si de parca frica e ceva de care ar trebui sa ne fie rusine.
Ziceam mai demult ca, uneori, cand urc pe scara rulanta ma gandesc cum ar fi ca scara sa se faca tobogan si sa cadem unii in capul altora, lovindu-ne groaznic.
Nu ma pot abtine sa ma gandesc cum ar fi sa am o umbrela mare, care sa se strice si sa se inchida, prinzandu-mi capul in ea. Si trecatorii sa rada de mine, hahaha uite o fata cu cap imens de umbrela, si sa nu ma ajute si eu sa nu vad nimic si sa ma lovesc de pereti, ca un liliac imens, incercuit.
Mai am ganduri stupide din astea si cand urc scari ( am eu o chestie cu scarile, ce lucruri ar mai scoate o terapie psihanalitica din mine!) si ma gandesc cum ar fi sa cad drept in nas sau pe spate si sa ma lovesc oribil la spate si lumea sa ma vaite, vai saraca, nenorocoasa ( mi se pare foarte umilitor sa fii considerat lipsit de noroc de catre ceilalti).
Pentru ca mi-e frica de gandaci, nu ma pot gandi uneori cat de groaznic ar fi ca noaptea sa se catere la mine in pat un gandac din ala binedezvoltat, rotund ca o castana si uleios pe cap, sa-mi escaladeze fata si sa-si plimbe antenele pe deasupra genelor mele, in timp ce eu dorm tun. Brrrrrrrrrr! Da-aia mi-e teama si de fluturii de noapte, mai ales de cei cap-de-mort. Nu numai pentru ca sunt grosi, intunecati si aripile picura pudra, dar au si prostul obicei sa vina direct spre tine, sa se loveasca de obrazul tau si sa ti se incurce in par.
Mi-e frica de animalele carora le este frica, de oamenii carora le este frica. Pentru ca nu recunosc ca le e frica, devin agresivi si ataca primii.

Visez oameni din ziare

Visurile mele sunt niste incaperi care gem de pline ce sunt cu oameni despre care citesc in ziare.
L-am visat pe Nixon care spala pahare ( spre deosebire de mama care-l viseaza pe Putin facand inspectie scolara), pe Dan Petrescu care-mi ia balerinii si nu mai vrea sa-i dea inapoi asa ca trebuie sa merg desculta, prin praf, in timp ce afara este canicula, pe vampirul universal, care zguduie usa, in timp ce familia incearca sa ma convinga sa ma sacrific pentru binele omenirii, si sa ma las devorata de vampir, pe Brandon Flowers ( solistul The Killers) care danseaza intotdeauna un singur dans cu mine, inventam apoi o melodie si dispare, nu se indragosteste niciodata de mine, in schimb se indragosteste ala blond si inalt din The Killers, cu fata de vampir ( o fi chiar vampirul universal), Leonardo DiCaprio cu care traiesc intr-o casa in forma de bula de sapun si care reuseste sa construiasca o racheta, cu care pleaca in spatiu, Einstein imi preda ceva la tabla si toata incaperea se umple de praf de creta, Ceaikovski nu face nimic, doar sta de vorba departe, printre umbre, in vise alburii. Si altii, de care nu-mi mai amintesc deloc acum; degeaba sunt celebri, eu nu-mi aduc aminte visurile cu ei.

Mosul fara nume

Am inventat un nou mos. Pentru ca Mos Nicolae si Mos Craciun sunt toti grupati strategic la sfarsitul anului, ingramaditi in luna in care oricum primesti o gramada de cadouri si restul anului ramane descoperit de mosi, eu mi-am inventat un mos personal. Arata ca un poet ratat, are barba gri, tine cadourile in buzunare, fara sa le mai impacheteze frumos, cu funda si alte artificii si n-are nume, pentru ca sufera de amnezie.

Draga Mosule Fara Nume si Buletin,
imi doresc o palarie cum sunt astea de aici ( sa aiba ciucure, te rog, si inca una si pentru Roxana)
si o bratara din quartz roz.
Deocamdata atat. Multumesc!

Cum va place?

O leapsa vasta, cat o zi de post, de la Klara. Ca doar totul intra in categoriile astea: ce-mi si ce nu-mi place.

Multe-mi plac. Imi place sa dau banii pe tot felul de uleiuri si creme naturale ( sa va povestesc de acidul ursolic continut de boabele de cafea, deci e clar ca daca boabele de cafea au ursi si ursii contin cafea, am concluzionat cu F.). Imi place sa rad si sa spun prapastii pentru ca nu mi-e frica sa spun prostii si sa fac glume proaste sau neintelese de ceilalti. Imi place sa stau cu capul-n jos si sa citesc. Sa nu ma supar, sa nu zic ca viata e grea si urata. Sa lenevesc in pijama, in casa, la caldura, cu lumina aprinsa. Sa nu lenevesc si sa am impresia ca astfel detin controlul, pentru ca daca invingi lenea, poti invinge orice, chiar si un han tatar. Imi place sa ma uit la filme , sa adorm si apoi sa ma uit iar si sa adorm la aceeasi secventa. Imi plac barbatii care mai sunt un pic baieti inca si care au aceeasi fire ca si mine. Imi place solistul de la The Killers chiar si cu mustata si ma supar cand mi se zice ca in metrou poti sa dai zilnic de 10 care arata ca el ( da, sigur! :)))) Imi plac papagalii vorbitori si canarii si mi-ar placea sa cresc un urs koala sau un lenes sau mai bine pe amandoi sa-i tin toata ziua in brate. Imi place sa rasfat si sa fiu rasfatata si sa fiu ridicata in carca atunci cand vreau sa iau ceva de pe dulap.

Nu-mi place ca sunt prea sensibila, ca un lucru urat ma haituieste cu anii, ca nu am incredere in corpul meu si cred ca si d-asta se imbolnaveste usor, nu-mi plac oamenii care nu-mi iau supararea in serios, care ma parasesc cand imi este rau, nu-mi plac unghierele, afemeiatii, gentile din lac, frigul umed, cum suna "drumetie montana", nu-mi place ca sunt timida si devin foarte stangace atunci cand cunosc oameni noi si ma port nefiresc, nu-mi plac imortelele, criticii, oamenii insistenti, mararul, ca ma doare spatele cand ma supar, faptul ca tuburile de silicon au un fel cric special, fara de care nu poti impinge siliconul in afara sticlei. Nu-mi place sa fiu pupata in mijlocul capului ( numai mama are voie) si sa fiu pusa sa astept la intalniri. Nu-mi place ca sunt cam surda si ca atunci cand ma enervez devin atat de balbaita incat nu mai reusesc sa ma impun.

etcetcetcetc.
Cine vrea leapsa, sa se serveasca singur. E bufet suedez.

Vreau ceas scump!

De obicei blogul imi aduce tot felul de invitatii la evenimente, dar de obicei nu ma duc ori pentru ca nu am timp, ori nu ma intereseaza, ori nu vrea destinul ca eu sa apar pe acolo. Dar pentru ca acum m-a batut cineva la cap si pentru ca era vorba de niste obiecte pe placul meu, ceva a facut TIC TAC in mine si m-am dus sa vad o expozitie de ceasuri.
Pentru ca n-am ceas si notiunea de "timp" ma intristeaza, am fost invitata sa particip la deschiderea primului magazin de ceasornice de lux Antic Horologivm (strada Boteanu, nr 5). Mi-a facut pofta sa ma fac ceasornicar si sa tin mereu o lupa din aia pe un ochi. In plus, mi-am dat seama ca am rezerve nebanuite de snobism in mine si ca, desi urasc obiectele de lux, nu m-ar deranja sa port un ceas scump, cu conditia insa sa aiba o istorie, sa fi apartinut cuiva semi-celebru, sa nu arate perfect si sa ramana in urma macar cateva secunde pe an. Oricum, daca sunteti ceasornicari, acum aveti sansa sa lucrati cu niste ceasuri deosebite. Si daca vreti sa deveniti ceasornicari, am inteles ca se va infiinta si o scoala de ceasornicarie asa ca o sa va puteti implini dorinta. Si poate vom fi colegi ( asta daca nu devin pana atunci gradinar sau sticlar, cum ma tot gandesc eu :)), desi banuiesc ca e posibil sa fii ceasornicar-gradinar-sticlar, un fel de meserie-axa a mestesugului!).
I-am cunoscut si pe badici - foarte veseli si simpatici toti trei, mi-ar placea sa stam de vorba de mai mult, la o bere, dar intr-un spatiu un pic mai mare ( era atat de putin loc acolo, ca acum am impresia ca i-am cunoscut pe badici intr-un dulap). Din cauza lor ( si mai ales din cauza ca tanarul Vlad este atat de fermecator) Ruki ma bate acum violent la cap sa devin mama. Asa, pe nepusa-masa, si pentru ca are ea chef sa fie matusa, ca sa aiba pe cine rasfata. De fapt, daca ma gandesc bine la cati oameni ma pisalogesc sa fac un copil, ar fi bine ca bietul meu viitor bebelus sa fie chiar mai zen decat sunt eu, ca o sa traga toti de el, in toate partile. ( Mesaj pentru ei: Eu ascult de ceasul meu biologic, nu de ceasurile voastre!)

Post platit cu ciocolata.