Mi s-a facut dor sa mananc serbet. Sa mananc serbet invartit pe lingurita, sa beau apa rece, sa fie seara, sa discut aiureli si sa trec prin toata gama de rasete: de la zambetul politicos la rasul sanatos din care nu te mai poti opri.
Mi s-a facut dor sa pun intrebari, una dupa alta. Sa-mi aduc aminte de toate nelamuririle si necunoscutele care-mi vin de obicei noaptea sau in metrou in cap dar uit de ele pentru ca nu am pe nimeni la indemana sa-l intreb. Imi place mai mult sa intreb decat sa dau raspunsuri.
Mi s-a facut dor sa desenez zmei din cafea si gaste cu picioare din sticla in timp ce caut inspiratie pentru povesti.
Mi s-a facut dor sa nu-mi mai doresc obiecte si bani, ci stari.
Toate problemele practice din ultima vreme m-au facut sa-mi ies din matca si acum incerc sa ma linistesc si sa revin la viata mea ne-pragmatica.
6 comments:
Vreau si eu serbet :(
sufletele se hranesc cu stari. nimeni nu le poate cumpara cu bani.
Atata timp cat te ajuta sa, cum ar zice aricii, shoulder on, atunci faptele enumerate in blog post-ul de mai sus imi par tot din sfera practica.
Sau poate doar incerc sa imi justific propria atrofiere a simtului practic, intr-un mod pe la Ploiesti - daca altii au, si tu ai!
Hm, confuzie.
Au multe feluri de serbet la o terasa mai ascunsa: La Metoc. Google it! :)
Ieri a fost foarte cald, iar apoi a plouat. Racoros, de vara. Parca tot praful din minte mi s-a indepartat, curatat. Si s-a facut deodata liniste si pace.
Sunt stari care sunt create atat de usor... :)
am cumparat serbet weekendul trecut din Parcul IOR. A fost nush ce targ, cu ocazia alegerilor, si mi-am cumparat un borcan de serbet de gutui facut in casa.
Merge ca uns cu apa rece...stii cum? Uns!
Post a Comment